În ultimii 15 ani, numărul s-a redus cu peste 100.000 de angajați, iar tendința de scădere se menține și în ultimii doi-trei ani, ceea ce este o problemă în calea competitivității economiei naționale și atragerii investițiilor, care va afecta semnificativ bugetul public în viitorul apropiat, a declarat președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, la emisiunea „Spațiul public” de la Radio Moldova, transmite Ultimelestiri.md.
Economia a pierdut doar anul trecut 35.000 de angajați, a declarat președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea. Acesta a precizat că sunt diferite cauze ale acestui fenomen, inclusiv situația instabilă din regiune care a avut un impact asupra dezvoltării economice, reducerea activității companiilor, scăderea exporturilor și nivelul mic al Produsului Intern Brut.
„Este o situație foarte dificilă, care va pune presiuni pe bugetul public-național, care va trebui să acopere deficitul la fondul social, ulterior fondul de pensie și partea de asigurare medicală. Deficitul forței de muncă duce la o lipsă de interes a investitorilor străini, pentru că ei, dacă doresc să vină aici, au nevoie de forțe de muncă. Uitați-vă acum la întreprinderile acestea care lucrează în zone economice, în parcuri, de la ce distanță cu transport sunt adus angajații pentru a presta acele servicii sau să fie angajați în câmpul muncii. Aduc angajați de la 50, 60, 70 de kilometri”.
Sergiu Harea mai susține că cea mai mare problemă a angajatorilor este că nu găsesc tineri care să aibă competențe care să corespundă cu cerințele pieței, iar învățământul dual este o oportunitate care ar ajuta într-o oarecare măsură la depășirea acestei probleme.
Șefa Direcției politici ocupaționale și de reglementare a migrației forței de muncă de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ana Gherganova, afirmă că diminuarea numărului de angajați este generată de scăderea continuă a populației și faptul că cetățenii apți de muncă pleacă peste hotare. În unele sectoare, cum ar fi agricultură sau cel al textilelor, deficitul forței de muncă este cu mult mai mare față de altele. Situația este gravă și în sectorul educației sau cel al sănătății. În același timp, aproximativ 100.000 de tineri nu studiază, nu au un loc de muncă și nici nu vor să se angajeze.
„Noi la minister vedem două direcții în care trebuie de lucrat. În primul rând, de valorificat potențialul uman care este. Noi avem peste un milion de persoane inactive, exclusiv și acești tineri. Și doi, importul forței de muncă străine. Toate țările apelează la această sursă de forță de muncă, mai ales în domeniile unde se solicită forță de muncă necalificată. Pur și simplu, importul forței de muncă trebuie foarte bine gândit, astfel încât să nu aducem un dumping social aici în Republica Moldova, inclusiv și a nivelului de salarizare”.
Rata șomajului în Republica Moldova este de patru la sută, 35.000-40.000 de persoane au statut de șomer, iar 60 la sută dintre acestea nu au o formare profesională.
Conform datelor Biroului Național de Statistică, anul trecut ponderea femeilor în cadrul forței de muncă a fost de 51,0%, fiind ușor superioară celei a bărbaților, de 49,0%. De asemenea, ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost de 50,3%, depășind puțin ponderea celor din mediul urban, de 49,7%. Datele mai arată că populația activă de 15 ani și peste a constituit 889.100 de persoane în 2014, fiind în descreștere cu 4,3% față de anul 2023. De asemenea, populația ocupată de 15 ani și peste a fost 853.900 de persoane – în descreștere cu 3,7% față de anul 2023.
