Jurnaliștii de la Zdg.md au discutat cu mai mulți amendați, care au povestit despre implicarea lor în „rețeaua Șor”. Unii își amintesc cum erau invitați acasă, servindu-i cu cafea și ciocolată, iar alții refuză să plătească amenzile, preferând să ajungă în închisoare, transmite Ultimelestiri.md.
În satul Balasinești, raionul Briceni, majoritatea alegătorilor au votat împotriva vectorului european și l-au susținut pe Alexandr Stoianoglo. Soții Boris și Elena Volontir, lideri ai Blocului „Victorie” din localitate, au contribuit la aceste rezultate.
După scrutin, Boris Volontir a fost amendat cu 30.000 de lei pentru corupere electorală, fiind unul dintre cei aproape 9.000 de moldoveni sancționați în ultimele șase luni pentru influențarea votului prin intermediul băncii rusești PSB, în schimbul unor bunuri sau bani.
Jurnaliștii au ajuns să discute cu soții Volontir după ce au găsit numărul lor în lista cu 3.789 de persoane din „rețeaua lui Șor”, trimisă presei de un „ofițer care își respectă profesia” în octombrie 2024.
„Ne-am prezentat ca reprezentanți ai Blocului „Victorie” și le-am spus că îi sunăm pentru a le reaminti de avocatul promis de Ilan Șor pentru cei amendați. Crezând că vorbesc cu un membru al blocului, cei doi ne-au spus că majoritatea celor amendați din sat și-au achitat deja amenzile prin credite bancare sau împrumuturi de la rude, însă unii au contestat sancțiunile. „Mai este și Viorica Bilic, trădătoarea”, a spus Elena Volontir despre o femeie care a colaborat cu autoritățile”, explică jurnaliștii de la Zdg.md.
Boris Volontir a confirmat că a plătit amenda de 30.000 de lei și nu știa de avocații promiși de Ilan Șor. Ulterior, a sunat din nou și s-a interesat dacă „echipa lui Ilan Șor” ar putea să-i returneze o parte din banii plătiți.
Jurnaliștii au mers în Balasinești, iar cei doi au spus că, după scrutin, soții Volontir au afirmat că nu mai colaborează cu echipa lui Ilan Șor de mai bine de un an și sunt izolați în sat, după ce Poliția le-ar fi spus altor persoane amendate că ar fi primit bani din Rusia pentru susținerea organizației.
În fața camerei, ei au declarat că au împrumutat bani de la rude pentru a plăti amenda, menționând că atât ei, cât și alți localnici, au fost amendați pe nedrept, deoarece nu au primit bani din Rusia.
Elena Volontir a subliniat că nu știe nimic despre transferurile bancare din Rusia și că, la vârsta lor, nu au abilități de a utiliza aplicații bancare, recunoscând că nu înțelege cum ar fi putut să se implice în acest tip de activitate.
Viorica Bilic, considerată „trădătoare” de Elena Volontir, a fost și ea amendată pentru primirea a 15.000 de ruble din Rusia. Ea a explicat că a primit mesaje de la PSB Bank, dar nu le-a deschis și nu a extras banii. Viorica Bilic a confirmat că a fost implicată în rețea, fiind ademenită cu promisiunea de a primi bani pentru participarea la adunări electorale, dar a precizat că nu i s-a spus cum să voteze. Deși a colaborat cu Poliția, ea este convinsă că a învățat lecția și nu va mai accepta oferte din partea niciunui partid.
Maria Romanciuc, din Balasinești, a fost amendată cu 25.000 de lei pentru primirea a zece transferuri bănești pe contul său de PSB. Deși a plătit amenda, ea a negat că ar fi primit bani din partea Blocului „Victorie” și a spus că a participat la proteste organizate de susținătorii lui Ilan Șor, unde a fost remunerată cu 200 de lei pentru fiecare „plimbare” la Chișinău. Soțul său a confirmat această remunerare.
Galina Cazacu, președintele organizației primare a Blocului „Victorie” din satul Clișova, raionul Orhei, a fost amendată cu 25.000 de lei. La telefon, aceasta a afirmat că „știe ce să facă” cu amenda și că în sat sunt „20 de oameni în aceeași situație”. Când echipa Zdg.md a ajuns la poarta ei, Galina Cazacu a invocat probleme de sănătate și a refuzat să comenteze.
Verișoara sa, Ecaterina Guja, care a fost implicată în echipa Galinei Cazacu, deși nu a fost amendată încă, a spus că oamenii legii aplică amenzile pentru a induce frica în oameni.
„Vin alegeri și vor ca lumea să nu mai iasă la vot”, crede ea, recunoscând că „ne temem să ieșim din ogradă”.
Potrivit primarului Vladimir Rotaru, pentru coruperea alegătorilor din sat s-ar fi investit aproximativ 500.000 de lei.
„Sunt persoane care au ridicat sume mari, chiar 315.000 de lei”, a menționat acesta, subliniind că trebuie pedepsiți cei care au organizat coruperea alegătorilor, nu cei care au luat bani din neatenție.
Vasilița Galașan, activista din Mitoc, a refuzat să discute cu jurnaliștii, dar la telefon, crezând că vorbește cu reprezentanții Blocului „Victorie”, a afirmat că doar trei simpatizanți ai săi au fost amendați pentru absența de la o ședință. Ea a precizat că i-a îndrumat pe cei amendați către „avocata noastră, Ina Perțu” și a afirmat că a fost căutată insistent de Poliție, dar a reușit să evite întâlnirea cu aceștia.
Galașan a relatat o ceartă cu polițista de sector, care ar fi venit la ea acasă în toamna trecută și i-ar fi făcut observații. „Mai nu am ucis-o… Îți imaginezi cât te va costa lacrimile acestor femei?”, a spus Galașan, făcând referire la o confruntare fizică cu polițista.
În satul Mitoc, cel puțin șase persoane au fost amendate pentru corupere electorală. Alexei Colun, unul dintre aceștia, a primit o amendă de 23.000 de lei, dar a declarat că nu are de gând să o plătească.
„Am semnat procesul-verbal, dar am spus că nu sunt de acord. M-au întrebat dacă am dat datele cuiva, dar nu am făcut-o”, a explicat Colun.
Zilnic, pe portalul instanțelor de judecată sunt înregistrate contestații ale proceselor-verbale întocmite pentru presupuse fapte de corupere electorală, dar și decizii ale instanțelor de fond și ale curților de apel. În peste 30 de hotărâri analizate de Zdg.md, nu a fost identificată nicio contestație admisă.
În cele mai multe cazuri, procesele-verbale au fost emise pentru că persoanele au primit bani prin intermediul PSB Bank sau pungi cu produse – ceai, ruladă și miere – de la Blocul „Victorie”. Contravenienții sau avocații acestora invocă, de regulă, același motiv: lipsa probelor directe.
Mai exact, „procesul-verbal nu conține mențiuni privind utilizarea unor mijloace tehnice de constatare și nici probe concrete care să susțină acuzațiile”.
Una dintre primele persoane care a contestat amenda, în valoare de 32.500 de lei, a fost Rima Tarasova din satul Lucești, raionul Cahul, membră a Blocului „Victorie” din 2023. Ea a fost găsită vinovată că a primit 29.000 de ruble rusești pentru a vota „Nu” la Referendum și un anumit candidat la alegerile prezidențiale. În localitate, 89,07% dintre votanți au spus „Nu” la Referendum, iar 96,37% l-au susținut pe Alexandr Stoianoglo pentru funcția de președinte.
În lista celor 3.789 de persoane care ar fi făcut parte din „rețeaua lui Șor”, listă scursă în presă de un „ofițer care își respectă profesia”, Tarasova figurează cu mențiunea că „la moment, se află în Rusia”. Contactată de o jurnalistă de la Zdg.md, care s-a prezentat drept fiica unei femei aflate într-o situație similară, Rima Tarasova a sugerat ce ar trebui făcut:
„Luați amenda și mergeți la curatorul dumneavoastră din Cahul. Mergeți la oficiul de acolo și predați procesul-verbal. Să nu stați – trebuie contestat în 3 zile. E ilegal”, a spus aceasta.
Jurnaliștii de la Zdg.md au identificat o listă de avocați care lucrează împreună pentru a contesta amenzile aplicate celor acuzați de corupere electorală, fiecare raion fiind reprezentat de cel puțin un avocat. În chaturile de Telegram ale rețelei, simpatizanții și activiștii amendați sunt încurajați să contacteze acești apărători sau să apeleze la „linia de urgență”.
Sergiu Prodan reprezintă cel puțin opt persoane amendate pentru corupere electorală și acuză judecătorii că tratează „formal” cazurile. El susține că persoanele amendați au primit obiecte promoționale, nu bani, și consideră că executorii nu vor putea încasarea amenzilor de la pensionari și persoane cu handicap.
„Nu am primit niciun ban. Îi apăr voluntar, din compasiune pentru acești oameni”, afirmă Prodan.
Dumitru Marco, alt avocat implicat, lucrează și el voluntar, subliniind că „sunt puțini avocați care ar avea curajul să se ocupe de asemenea dosare”.
El critică instanțele pentru respingerea contestațiilor, observând că „probatoriul este minim”, iar dovezile sunt insuficiente pentru a dovedi vinovăția celor acuzați.
Deși ambii avocați neagă orice legătură cu Ilan Șor, împreună cu alți apărători, precum Ina Perțu, Oxana Surdu, Nadejda Luchianciuc și Diana Dulghieru, au depus 94 de sesizări la Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea unor prevederi din Codul Contravențional legate de coruperea electorală pasivă.
În vara anului 2024, Parlamentul a adoptat modificări la Codul Contravențional (articolul 47, indice 1), stipulând că alegătorii care pretind, acceptă sau primesc bani, bunuri, băuturi alcoolice, servicii, produse din tutun sau alimentare pentru a influența un candidat electoral riscă amenzi între 25.000 și 37.500 de lei.
În toamna aceluiași an, în cadrul alegerilor pentru funcția de președinte al R. Moldova și Referendumul constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană, Poliția și Procuratura Anticorupție au descoperit o rețea de corupere electorală, finanțată din Rusia și asociată cu Ilan Șor, vizând aproximativ 140.000 de cetățeni.
În perioada 15 august 2024 – 11 aprilie 2025, Centrul Național Anticorupție (CNA) a inițiat 836 de procese contravenționale pentru corupere electorală pasivă, însă 62% dintre acestea au fost închise după ce persoanele implicate s-au autodenunțat sau au contribuit la identificarea altor fapte de corupție electorală. Majoritatea cazurilor au fost înregistrate în nordul țării. Deși CNA a aplicat amenzi de peste 11 milioane de lei, doar 612.000 de lei au fost colectați în bugetul de stat.
Pe 13 martie 2025, modificările la Codul Contravențional au transferat competența de constatare a contravențiilor privind coruperea electorală pasivă de la CNA la Ministerul Afacerilor Interne. După intrarea în vigoare a modificărilor pe 19 martie, Inspectoratul Național de Securitate Publică a întocmit 8.749 de procese-verbale pentru coruperea electorală pasivă. În această perioadă, au fost încasate aproximativ nouă milioane de lei din amenzile aplicate.
Șeful Inspectoratului General al Poliției a declarat că, în cazul neachitării amenzilor, dosarele sunt trimise executorilor judecătorești, care vor iniția procedura de executare silită, incluzând penalități și onorarii. În funcție de situație, pot fi reținute sume din salarii sau se poate aplica munca neremunerată în folosul comunității.
În aprilie 2025, au fost înăsprite pedepsele pentru corupția electorală și finanțarea ilegală a partidelor. Modificările prevăd pedepse cu închisoare între doi și șase ani și amenzi de la 37.500 la 57.500 de lei pentru cei care oferă bani, bunuri sau servicii pentru a influența drepturile electorale. În cazul persoanelor juridice, amenzile pot ajunge la 400.000 de lei, cu posibilitatea lichidării acestora.
