În baza acestui raport, CE a recomandat Consiliului European să înceapă negocierile privind aderarea Republicii Moldova la UE, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Newsmaker.md.
Pe 23 iunie 2022, R. Moldova a primit statutul de țară candidat pentru aderarea la UE. În același timp, CE a înaintat nouă cereri, „nouă pași”, a căror implementare este necesară pentru a începe negocierile de aderare.
Aceste cereri se referă la politică, economie, anticorupție, justiție și drepturile omului. Pe 8 noiembrie 2023, Comisia Europeană a prezentat un raport privind implementarea de către Chișinău a celor „nouă pași” și despre conformitatea R. Moldova cu standardele legislației europene.
Pasul unu – nefinalizată
Raportul CE menționează că R. Moldova a efectuat o reformă judiciară și a inițiat o evaluare externă a membrilor Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și judecătorilor și s-a consultat cu privire la mai multe legi importante cu Comisia de la Veneția. Cu toate acestea, „Moldova trebuie să asigure un proces transparent, bazat pe merite, de numire în funcție în organele de bază judiciare și de urmărire penală, inclusiv numirea unui nou procuror general”.
Pasul doi – realizat
Eliminarea deficiențelor din legislație identificate de ODIHR/OSCE, Comisia de la Veneția și Consiliul Europei
Raportul CE menționează că noul Cod Electoral adoptat de Parlamentul Republicii Moldova a eliminat neconcordanțele din legislația electorală.
În raport se mai precizează despre ultimele modificări operate la Codul Electoral, care implică restricții privind participarea la alegeri a reprezentanților partidelor neconstituționale. De menționat că această decizie a fost aprobată mai întâi de Comisia Națională pentru Situații de Urgență, iar ulterior, în aceeași zi, Parlamentul a introdus aceste modificări la Codul Electoral în două lecturi deodată. Totodată, Comisia Electorală Centrală nu a emis un aviz privind acest proiect de modificare.
CE a menționat în raport că Comisia de la Veneția ar trebui să se expună privitor la aceste modificări, dar și privitor la conformitatea lor cu standardele europene.
Raportul CE mai precizează că încă nouă legi au fost trimise spre examinare Comisiei de la Veneția.
Pasul trei – nefinalizat
Realizarea angajamentelor de combatere a corupției la toate nivelurile
Raportul CE indică faptul că Moldova a făcut câțiva pași în lupta împotriva corupției. De exemplu, Procuratura Generală a Republicii Moldova și Procuratura Europeană au semnat un acord de cooperare. Parlamentul a adoptat și modificări suplimentare la Codul de procedură penală, care fac posibilă sistematizarea procedurilor judiciare și reducerea duratei acestora.
Cu toate acestea, în raport se afirmă că „nu s-au înregistrat progrese semnificative în examinarea cazurilor răsunătoare de corupție”. Moldova „trebuie să asigure funcționarea instituțiilor care luptă împotriva corupției luând în considerare structura organizatorică și asigurarea cu resurse suficiente”.
Pasul patru – nefinalizat
Implementarea angajamentului de „dezoligarhizare” prin eliminarea influenței excesive a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice
Comisia Europeană a remarcat că Moldova a adoptat un plan strategic de deoligarhizare. În special, modificări la Codul Electoral și Codul Penal au făcut posibilă rezolvarea problemei supravegherii și controlului finanțării partidelor politice. Dar Moldova trebuie să continue implementarea planului de deoligarhizare.
Pasul cinci – realizat
Consolidarea luptei împotriva criminalității organizate
CE a remarcat că Moldova a adoptat un mecanism extins de confiscare, a modificat Legea „Cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului” și a aprobat, de asemenea, un program național de recuperare a activelor. Ca urmare „a devenit posibilă confiscarea bunurilor cedate de persoanele condamnate către terți și confiscarea bunurilor în lipsa persoanei condamnate. Datorită acestor reglementări și implementării lor, au fost confiscate bunuri ce au aparținut unor oligarhi renumiți”, se arată în raport.
De asemenea, în raport se afirmă că Moldova și-a asumat în mod repetat angajamente și a făcut progrese în lupta împotriva traficului ilegal de arme, droguri, traficului de ființe umane și contrabandei de imigranți.
Pasul șase – realizat
Creșterea capacității de a realiza reforme și de a furniza servicii publice de calitate, inclusiv prin accelerarea implementării reformei administrației publice
Raportul CE menționează că în martie 2023, Moldova a adoptat o nouă Strategie de reformare a administrației publice pentru perioada 2023-2030. Această strategie presupune, printre altele, reforma administrativă: unificarea voluntară a localităților pentru consolidarea resurselor administrative. Comisia Europeană a salutat, de asemenea, crearea în Moldova a unui „număr semnificativ” de noi funcții „pentru consolidarea capacității instituțiilor care lucrează pentru aderarea la UE” și majorarea salariilor pentru unele categorii de funcționari publici.
Pasul șapte – realizat
Finalizarea reformei gestionării finanțelor publice, inclusiv îmbunătățirea achizițiilor publice la toate nivelurile de guvernare
CE a remarcat că guvernul a adoptat Strategia de dezvoltare a managementului finanțelor publice pentru 2023-2030. Moldova a adoptat, de asemenea, norme legislative în domeniul investițiilor de capital public și a achizițiilor publice de cost scăzut, precum și Programul național de dezvoltare a sistemului de achiziții publice. „Astfel, țara a stabilit un singur set de reguli pentru proiectele de investiții finanțate de la bugetul de stat”, se arată în raport.
Pasul opt – realizat
Creșterea implicării societății civile în procesele decizionale de la toate nivelurile
Raportul indică faptul că Moldova a creat o Platformă de dialog și participare a societății civile la procesul decizional al Parlamentului și a adoptat, de asemenea, un nou program de dezvoltare a ONG-urilor. „Este important să se continue implicarea sistematică a reprezentanților societății civile în consultările publice, să se mențină transparența și promptitudinea în formarea agendei parlamentare și să fie finalizat regulamentul parlamentului”, a menționat CE.
Pasul nouă – realizat
Consolidarea protecției drepturilor omului, în special în cazul grupurilor vulnerabile, și solidificarea angajamentelor de a consolida egalitatea de gen și de a combate violența împotriva femeilor
Raportul precizează că Moldova a introdus Convenția de la Istanbul în legislația națională.
„Țara a adoptat programe pentru promovarea și asigurarea egalității de gen, sprijinirea romilor și implementarea unei strategii de consolidare a relațiilor interetnice”, a subliniat CE.
În ciuda acestui fapt, reprezentanții minorităților – persoane cu nevoi speciale, lesbiene, gay, bisexuali, transgender, intersexuali, queer și romi continuă să se confrunte cu discriminare, inclusiv pe piața muncii, notează raportul CE.
Comisia a atras atenția și asupra condițiilor proaste din închisori.
„Problemele de supraaglomerare a închisorilor, accesul insuficient la îngrijiri medicale și lipsa de investigare a cazurilor de posibil abuz și violență rămân în mare parte nerezolvate”, se arată în raport.
Amintim că ieri, 8 noiembrie, Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor de aderare pentru Ucraina și R. Moldova. Potrivit Raportului Comisiei Europene privind extinderea UE, decizia finală urmează să fie luată în luna decembrie la Summitul Consiliului UE.
La scurt timp, președintele R. Moldova, Maia Sandu, a venit cu o reacție în care a spus că recomandarea CE este un pas al autorităților și al tuturor moldovenilor care muncesc pentru a transforma R. Moldova într-un stat democratic.
De asemenea, premierul Dorin Recean a spus că această zi este importantă pentru R. Moldova, iar avizul pozitiv din partea CE este rezultatul muncii pe care au depus-o toți moldovenii.
