Potrivit specialiștilor BNS, numărul copiilor este în descreștere.La 1 ianuarie 2025, numărul copiilor în vârstă de 0-17 ani în Republica Moldova a constituit 494.100, sau 20,7% din numărul total al populației cu reședință obișnuită, transmite Ultimelestiri.md.
Numărul copiilor născuți-vii, în anul 2024, a constituit 23.600, fiind în descreștere cu 2,0% față de anul 2023. Din numărul total al copiilor născuți-vii, 51,3% au fost băieți, raportul de masculinitate fiind de 105 băieți la 100 fete.
„Cei mai mulți copii (85,5%) s-au născut după o durată a sarcinii de peste 35 săptămâni”, au comunicat experții BNS.
Potrivit raportului Biroului Național de Statistică, femeile din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără comparativ cu cele din mediul urban.
„Vârsta medie a mamei la prima naștere, în anul 2024, a constituit 26,8 ani. Femeile din mediul rural au născut la o vârstă mai tânără – 25,4 ani, comparativ cu cele din mediul urban – 28,7 ani. Distribuția născuților-vii în funcție de vârsta mamei evocă concentrarea acestora în intervalul de vârstă de la 25 ani până la 34 ani (59,2% din total născuți-vii)”, au precizat reprezentanții autorității.
Totodată, în anul 2024, în țară au activat 1.469 instituții de educație timpurie, inclusiv 769 cu statut de creșă-grădiniță, 595 – grădinițe, 89 – școli-grădinițe, 14 – centre comunitare și două creșe. Majoritatea instituțiilor de educație timpurie aparțin sectorului public (1.453 unități, sau 98,9%), 16 unități fiind instituții private. Din totalul de 1.469 de instituții de educație timpurie, 76,2% au activat în mediul rural.
Totuși, numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie este în scădere. Fapt demonstrat de datele BNS.
„La sfârșitul anului 2024, numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie a fost de 127.200 persoane, cu circa 2.400 copii sau cu 1,9% mai puțin, comparativ cu sfârșitul anului 2023. Micșorarea numărului de copii din instituțiile de educație timpurie este mai pronunțată în instituțiile din mediul rural (cu 1.800 sau cu 2,9% față de anul 2023)”, au precizat membrii BNS.
Majoritatea copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie sunt în mediul urban. Așadar, în anul 2024, puțin peste jumătate dintre copiii din instituțiile de educație timpurie au fost înscriși în instituțiile din mediul urban (51,7%), iar 51,9 % dintre copii erau băieți. Majoritatea copiilor erau înscriși în învățământ preșcolar (87,3%), cea mai mare pondere fiind înregistrată în mun. Chișinău 89,9% cea mai mică – în regiunea Sud (85,4%) (Figura 3).
Distribuția pe vârste a copiilor din instituțiile de educație timpurie denotă o preponderență a copiilor cu vârsta de cinci ani – 22,5%, șase ani – 22,1% și patru ani – 21,6%, ponderea copiilor cu vârsta de 3treiani a constituit 19,9%, a celor de până la trei ani (înscriși în educație antepreşcolară) – 12,7%, iar a celor de șapte ani și peste – 1,2%.
În anul de studii 2024/25, învățământul primar și secundar general s-a desfășurat în 1.185 de instituții, inclusiv 88 școli primare, 752 de gimnazii, 337 de licee și șase şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică și două școli serale. Majoritatea instituțiilor de învățământ primar și secundar general, aparțin sectorului public (97,9%) și 73,6% din total instituții au activat în mediul rural.
La începutul anului de studii 2024/25, în învățământul primar și secundar general erau înscriși 335.100 de elevi, cu 700 mai mulți față de anul de studii 2023/24.
Potrivit informațiilor BNS, băieții predomină în învățământul primar și secundar general, iar fetele – în învățământul liceal
Din punct de vedere al distribuției pe sexe și pe medii de reședință, 51,0% din elevi erau băieți, iar 57,3% din elevi își făceau studiile în mediul urban. Din numărul total de elevi, în învățământul primar au fost înscriși 40,6%, în învățământul gimnazial ‒ 48,0% și în cel liceal ‒ 11,4%.
În ceea ce privește repartizarea pe sexe și pe niveluri educaționale, fetele au predominat în nivelul liceal, constituind 55,9% față de 44,1% băieți.
Ponderea elevilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități integrați în instituțiile de învățământ general s-a majorat.
La începutul anului de studii 2024/25, în instituțiile de învățământ primar și secundar general din țară erau înscriși 11,8 mii de elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, dintre care majoritatea au urmat studiile în instituții de învățământ general (95,6%), iar 4,4% – în școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică.
Proporția băieților cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, cuprinși în învățământul general, rămâne a fi mai mare comparativ cu cea a fetelor, în anul de studii 2024/25 acest indicator a constituit 67,5%, comparativ cu 32,5 % (în anul 2023/24 – 66,4%, și respectiv, 33,6%).
Este de menționat că pe parcursul anului trecut, în țară au activat: 119 școli de muzică, de arte și școli de arte plastice pentru copii, în care și-au făcut studiile 23.600 de copii; 50 centre de creație pentru copii, în cadrul cărora au funcționat diverse cercuri, la care au participat 32.400 de copii; opt centre de creație tehnică la care au participat 5.200 copii; două centre ale tinerilor turiști la care au participat 1.500 de copii și două centre ale tinerilor naturaliști la care au participat 1.300 de copii.
În cadrul școlilor de muzică și arte, cele mai solicitate instrumente studiate au fost pianul și instrumentele cu coardă, iar în cadrul școlilor de arte plastice cele mai atractive au fost arta plastică și clasa coreografică
