În raport se propune operaționalizarea Comisiei Naționale privind Schimbările Climatice, pentru a asigura coordonarea între ministere și integrarea problemelor de mediu în politicile economice, agricole și de transport, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
Documentul subliniază necesitatea introducerii unui mecanism național pentru stabilirea prețurilor carbonului, cum ar fi un sistem ETS sau instrumente echivalente, în vederea conformității cu mecanismul UE CBAM și pentru a stimula decarbonizarea sectorului privat.
Liderul național al proiectului Agenda Verde pentru Moldova, Lauri Tammiste, director al Institutului de Mediu de la Stockholm, a remarcat lacune în finanțarea și capacitatea de implementare, și a atras atenția asupra necesității unei reziliențe climatice, inclusiv prin implicarea Ministerului Mediului și adoptarea unui management agricol adaptat climatic.
Totodată, Tammiste a recomandat ca „Moldova să construiască o finanțare națională și să nu depindă prea mult de fonduri externe”.
La rândul său, Rodica Iordanov, directoare executivă AO EcoContact, a subliniat importanța găsirii unui echilibru între dezvoltarea economică, aspirațiile sociale și protecția mediului, menționând că politicile trebuie să includă evaluări riguroase, pentru a preveni investițiile care contribuie la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră sau la defrișări.
Iordanov a semnalat lipsa unor sisteme eficiente de monitorizare a calității aerului, apei și solului, argumentând că dezvoltarea infrastructurii de supraveghere este esențială.
„Trebuie să avem o abordare eficientă față de resursele naturale, iar aici intră toate aspectele legate de eficiența energetică. Dacă facem investiții în eficiența energetică, vom avea o folosire corectă și calculată a resurselor naturale, inclusiv planificată. Trebuie să gândim în perspectivă, să lăsăm aceste resurse naturale și generațiilor viitoare”, a declarat Rodica Iordanov.
Raportul mai recomandă accelerarea implementării Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2025-2030, susținerea municipalităților în tranziția verde, dezvoltarea sistemelor de finanțare verde și creșterea accesului la fonduri internaționale și private. În paralel, este necesară modernizarea sectorului construcțiilor pentru a crește eficiența energetică, precum și stimularea agriculturii durabile și a transportului cu emisii reduse.
În acest sens, șefa oficiului de reformă de la Ministerul Dezvoltării Economice, Veronica Arpintin, a remarcat că sectorul rezidențial contribuie semnificativ la poluare și a accentuat rolul taxonomiei și a strategiei naționale de dezvoltare economică în stimularea investițiilor private în tehnologii mai curate. Ea a afirmat că „Trandul pentru produsele inovative și mai vezi se va menține, și dacă nu ținem pasul, vom fi în urma acestui trend”.
„Îmi place foarte mult ce văd în ultimii ani; această situație nu era acum 3 ani. Societatea noastră, țara noastră, probabil și-a găsit o idee națională, iar această idee națională este să trăim o viață mai bună într-un mediu mai curat”, a mai adăugat Veronica Arpintin.
Totodată, raportul mai recomandă accelerarea implementării Planului național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2025-2030, susținerea municipalităților în tranziția verde, dezvoltarea sistemelor de finanțare verde și creșterea accesului la fonduri internaționale și private. În paralel, este necesară modernizarea sectorului construcțiilor pentru a crește eficiența energetică, precum și stimularea agriculturii durabile și a transportului cu emisii reduse.
Autoritățile și experții implicați în raport susțin că, pentru o tranziție eficientă, este esențială o coordonare consolidată la nivel guvernamental, o finanțare durabilă, și implicarea activă a sectorului privat, alături de creșterea capacității instituționale și a infrastructurii de monitorizare a mediului și gestionare a riscurilor climatice.
