„Persoanele solicită la noi protecția țării. Conform legislației privind azilul, noi avem patru forme de protecție. În primul rând, este statutul de refugiat, a doua este protecția umanitară, a treilea este protecția temporară, care a fost implementată pentru prima dată în anul 2023, și a patra formă de protecție este azilul politic. Azilul politic se acordă doar de către președintele Republicii Moldova. Persoanele care vin la noi, la Lev Tolstoi, solicită azil sau protecție temporară”, a spus Ion Budeanu, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
El subliniază că refugiații beneficiază de drepturi similare cu ale cetățenilor moldoveni, cu excepția accesului la funcții publice.
„Statutul nu are o durată limitată în sine, ci doar actele de identitate trebuie reînnoite periodic. Refugiații pot circula liber și, ulterior, pot solicita protecție și în alte state. Este un drept care nu le poate fi îngrădit”, a mai spus acesta.
În același timp, Republica Moldova a devenit a doua casă pentru aproximativ 120.000 de persoane strămutate din Ucraina, din cauza războiului brutal al Federației Ruse, relevă datele Agenției ONU pentru Refugiați în Republica Moldova. Jumătate dintre aceștia sunt copii.
Potrivit Raportului Anual Global Trends, la sfârșitul lunii aprilie curent, la nivel mondial erau 122 de milioane de persoane strămutate forțat, în creștere cu aproximativ 1 milion comparativ cu perioada similară a anului trecut. Principalele cauze ale strămutării sunt conflictele majore, precum cele din Sudan, Myanmar, războiul din Ucraina, și eșecul continuu de a pune capăt luptelor.
Precizăm că astăzi este marcată Ziua Mondială a Refugiatului.
