Expertul subliniază că Legea Supremă a statului a fost un reper esențial în tranziția democratică a unei republici cu puțină experiență în acest domeniu, transmite Ultimelestiri.md cu referire la radiochisinau.md.
„Datorită acestei Constituții, așa cum a fost ea, și a Curții Constituționale, care veghează asupra respectării ei, Republica Moldova s-a menținut în albia democrației. Chiar dacă au existat momente critice – cum a fost anul 2009 sau 2019 – toate schimbările de putere s-au produs în conformitate cu procedurile constituționale”, a declarat Tăbârță.
Comentatorul a remarcat că menținerea statului de drept într-un context politic fragil este o realizare semnificativă, în special pentru o țară tânără, care nu a avut o cultură democratică consolidată în trecut. Constituția actuală, spune el, poate fi considerată în linii mari o „Constituție europeană”.
Totuși, Ion Tăbârță consideră că este necesară o analiză imparțială la nivel politic, care să clarifice mai bine atribuțiile instituțiilor de stat, pentru a evita conflictele și confuziile constituționale.
Ultimelestiri.md amintește că Constituția Republicii Moldova a fost adoptată la 29 iulie 1994, marcând momentul fondator al statului de drept și al independenței legislative.
Citește și: Mesajul conducerii țării la 31 de ani de la adoptarea Constituției
