Analistul Anatol Țăranu a explicat, în platoul emisiunii „Secretele Puterii”, că motivul principal al acestei nepotriviri ar fi realitatea economică actuală și scăderea nivelului de trai al cetățenilor, în pofida creșterii nominale a pensiilor și salariilor, în ultimii ani, transmite Ultimelestiri.md cu referire la jurnal.md.
Maia Sandu, în calitate de președintă a Republicii Moldova, este deosebit de apreciată peste hotarele țării, în marile capitale europene. Datorită relațiilor amicale pe care le-a stabilit cu marii lideri ai UE, Republica Moldova beneficiază în prezent de toată susținerea în drumul său către Uniunea Europeană.
Totuși, sondajele interne arată că șefa statului nu se poate bucura de același sprijin absolut și din partea cetățenilor, la fel cum îl are deja din partea liderilor externi. Imaginile conturate pe intern și cele venite din exterior nu se suprapun în ceea ce privește susținerea pentru actuala președintă a țării și a partidului pe care l-a înființat, partid aflat astăzi la cârma țării.
„Au existat mai multe probleme la nivelul actului de guvernare. Primul lucru pe care trebuie însă să-l menționăm este că, indiscutabil, datorită guvernării PAS și datorită președintei Maia Sandu, noi avem o deschidere fenomenală față de structurile europene. Avem o relație excelentă cu instituțiile Uniunii Europene și toată lumea a văzut secvențele în care Maia Sandu este întâlnită cu aplauze în Parlamentul European. Eu cred că fiecare moldovean s-a mândrit că avem un asemenea președinte. Din păcate, această imagine din exterior nu se regăsește și în ratingul președintei pe interiorul Republicii Moldova. Dacă luăm în ansamblu sondajele din ultimele luni, vedem că percepția președintei Maia Sandu în interior și în exterior este categoric diferită”, a subliniat comentatorul politic.
Diminuarea sprijinului pe intern este cauzată, în cea mai mare parte, conform explicațiilor analistului, de o scădere a nivelului de viață al cetățenilor, în pofida creșterii nominale a salariilor și pensiilor. Datele economice ne arată cum aceste creșteri au fost practic insesizabile pentru majoritatea cetățenilor din cauza exploziei prețurilor, provocată de inflație.
Realitățile economice din ultimii patru ani pun astăzi partidul de guvernare într-o situație delicată și complicată. Știrbirea imaginii și căderea în sondaje chestionează șansele obținerii unei majorități parlamentare la scrutinul din 28 septembrie, atentând astfel la parcursul european al Republicii Moldova.
„Această imagine idilică care vine din exterior nu corespunde cu viața cotidiană a cetățenilor Republicii Moldova. În acești patru ani, economia noastră practic a stagnat. De la o cădere dramatică pe care am avut-o după anul 2022, a venit o stagnare economică. Plus la toate, a scăzut nivelul de viață al cetățenilor. Da, indiscutabil, nominal au crescut pensiile și salariile, dar concomitent a crescut și inflația care practic a nimicit toate realizările creșterii salariale și a pensiilor. Mai mult decât atât, nivelul inflației a mușcat inclusiv din acel nivel de viață care exista până la declanșarea războiului. Toate aceste lucruri nu au cum să nu se reflecte în politica care este promovată oficial. În așa fel, partidul de guvernare se confruntă cu o situație de scădere dramatică a imaginii”, a mai punctat Anatol Țăranu.
În replică, Nicu Popescu, fost ministru de Externe și actual candidat pe poziția a patra pe lista PAS la parlamentare, a ținut să aducă în discuție și succesele guvernării, care s-a pomenit într-un context complicat, cu mai mule crize lovind simultan Republica Moldova.
Printre realizările din ultimii patru ani, fostul ministru a ținut să le remarce pe cele din domeniul energetic, datorită cărora Republica Moldova a reușit să elimine dependența față de Federația Rusă în această privință.
„Republica Moldova a reușit să facă mai multe lucruri pentru fortificarea rezilienței energetice decât s-au făcut în ultimii patru ani. Pe electricitate: în câteva luni, vom avea interconectorul cu România și se pregătesc alte două interconectoare, după cum știți bine. Și aceste lucruri ne scutesc de dependența față de est”, a insistat Popescu.
Acesta a subliniat că toate economiile europene au fost afectate de noul context economic generat după declanșarea războiului Rusiei în Ucraina, fapt pentru care au fost taxate de alegători la alegeri și, astfel, au suferit o serie de eșecuri electorale.
„Economia, da, a fost profund afectată de acest război. Toate economiile europene au fost afectate de război. Dar economia RM a fost, într-adevăr, mai afectată decât economia Germaniei. Și uitați-vă ce s-a întâmplat cu guvernările din Europa. În ultimii trei ani, guvernele care la acea etapă au trebuit să facă față marii inflații, au avut de pierdut la alegeri în Germania, în Marea Britanie, în America, în Finlanda, în Polonia, în Slovacia. Guvernările din Europa, majoritatea lor, pierd alegerile din cauza inflației, prețurilor la energie, lumii nemulțumite. Dar toate aceste probleme sunt și mai mari în cazul Republicii Moldova”, a mai adăugat candidatul PAS la parlamentare.
Popescu a trecut în revistă câteva dintre succesele din infrastructură, realizate într-un raion vizitat recent.
El a admis că deși există cu adevărat o serie întreagă de realizări ale actualei guvernări, cetățenii sunt îndreptățiți să ceară mai mult din partea parlamentarilor și membrilor cabinetului. Totuși, primul lucru de care ar trebuie să aibă grijă alegătorii este, potrivit ex-ministrului, ca Republica Moldova să nu urmeze scenariul georgian după 28 septembrie.
„Există însă și lucruri concrete, pe care oamenii le văd: drumul de centură de la Bahmut, instalații fotovoltaice la Sipoteni, drum nou, renovat la Pitușca-Văzvărești – toate doar în raionul Călărași. Lucrurile astea toate sunt. Puteți merge să vedeți ce s-a construit și unde. Că vrem mai mult – evident. Aici s-au reușit 10 kilometri, dar nouă ne trebuie 100 de kilometri – este adevărat. Am început, trebuie să continuăm și să evităm riscul ca Republica Moldova să fie atrasă în debandada asta, care se întâmplă la este de noi și să evităm scenarii de tipul celui georgian”, a fost îndemnul lui Nicu Popescu.
