Cazurile de discurs de ură au fost identificate în perioada 21 iulie – 19 august. Promo-LEX menționează că monitorizarea acestui fenomen va avea loc până pe 19 octombrie, transmite Ultimelestiri.md.
Rețelele sociale – terenul fertil al urii
Trei sferturi dintre cazurile de discurs de ură și alte forme de manifestare a intoleranței au fost răspândite pe rețelele sociale și aplicațiile mobile. Restul au fost răspândite în stradă, la proteste sau mitinguri, ori au fost transmise prin intermediul presei online și a televiziunilor.
Cel mai adesea, atacurile au vizat politicienii, membrii și simpatizanții partidelor politice/blocurile electorale, femeile, persoanele LGBT și grupuri vulnerabile, inclusiv persoane cu probleme de sănătate mintală.
Liderii politici – lideri și la răspândirea urii
Potrivit Promo-LEX, ex-președintele Igor Dodon s-a remarcat prin mai multe mesaje amenințătoare la adresa adversarilor din PAS. Într-un protest transmis live, acesta a spus că îi va „scoate de gât și de urechi” din instituțiile statului. Mesajul a strâns peste 100.000 de vizualizări online.
Nici alți politicieni nu au fost mai temperați. Sergiu Butuc, reprezentant al partidului „Inima Moldovei”, a făcut aluzii la moartea lui Igor Grosu, iar Victoria Furtună, lidera partidului „Moldova Mare”, a folosit un discurs homofob, prezentând PAS și comunitatea LGBT ca „amenințări existențiale” pentru stat și familie.
Vasile Costiuc, liderul „Democrația Acasă”, a continuat aceeași retorică, descriind simbolurile LGBT drept „propagandă nocivă” și contrapunând „majoritatea tăcută” a tradiționaliștilor unei minorități marginalizate.
Jurnaliști și activiști politici transformați în „gândaci”
Retorica dezumanizantă nu s-a oprit la adresa politicienilor, remarcă Promo-LEX. La un miting de susținere a bașcanului Evghenia Guțul, organizat la Comrat, activistul Ivan Stamov a îndemnat mulțimea să „calce gândacii”, referindu-se la jurnaliștii prezenți. Reacția publicului a fost de aplauze și scandări, mesajul fiind transmis online către sute de mii de spectatori.
Pe Telegram, canalul „WTF Moldova?!” a publicat un video în care simpatizanții PAS erau comparați cu insecte și „stropiți” cu insecticid. Postarea a fost vizualizată de peste 7 mii de persoane.
În altă zonă a online-ului, fostul vicepremier Alexandr Muravschi a scris pe Facebook că locul politicienilor care au divizat țara ar fi „în lagăr”. Declarația a venit chiar în perioada comemorării victimelor deportărilor în GULAG, amplificând gravitatea mesajului.
În același registru, creatorul de conținut Victor Shmidt a sugerat că președinta Maia Sandu și membrii PAS ar putea avea soarta „небесной сотни” din Ucraina, protestatarii uciși în timpul Euromaidanului.
Sexism și atacuri pe criterii de vârstă
Femeile implicate în politică au fost și ele vizate de atacuri sexiste. În canalul de Telegram „Ungureanu 112”, avocata Fulga Grabovschi și jurnalista Maria Vieru au fost reduse la „obiect sexual” prin calomnii pe motive de prejudecată. Cea din urmă este candidată la funcția de deputat. Mesajul susținea stereotipul că femeile nu pot accede în politică decât prin intermediul bărbaților.
Discursul de ură a luat și forma atacurilor pe criteriu de vârstă. Fostul primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă, a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că Vladimir Voronin, din cauza vârstei înaintate, ar trebui „să se gândească la bătrânețe” și nu să mai participe la viața politică. Moderatorul emisiunii nu a intervenit pentru a opri mesajul.
„Indiferent de formă, instigări la violență, amenințări directe, insulte, dezumanizări sau stereotipuri sexiste și ageiste, discursul de ură continuă să fie un instrument de influențare a opiniei publice în campania electorală. Amplificat de rețele sociale, dar și de canale media tradiționale, acest tip de retorică nu doar că polarizează și mai mult societatea, ci și normalizează violența ca instrument politic”, notează Promo-LEX.
Cum este sancționat discursul de ură în Republica Moldova?
Codul Contravențional sancționează discursul de ură și/sau instigarea la discriminare. Conform art. 52, alin. (3), utilizarea unui astfel de discurs de către competitorii electorali, în perioada electorală, este interzisă și atrage sancțiuni. Aceste sancțiuni se aplică din iulie 2022, odată cu modificarea legislației.
Sancțiunile prevăzute de lege iau forma unor amenzi. Persoanele fizice pot fi amendate cu sume cuprinse între 7.500 și 12.500 de lei, iar persoanele juridice, partidele politice sau blocurile electorale pot fi sancționate cu amenzi de până la 20.000 de lei.
Constatarea și examinarea cazurilor de discurs de ură și/sau instigare la discriminare sunt de competența poliției. În practică, aceasta înseamnă că un agent constatator întocmește documentația necesară, constată abaterea și aplică amenda corespunzătoare.
În paralel, Codul serviciilor media audiovizuale interzice difuzarea discursului care incită la ură în programele audiovizuale. Articolul 17, alin. (3), stabilește că o astfel de practică este interzisă, iar sancțiunile sunt aplicate gradual: de la amendă până la retragerea licenței de emisie.
Amenda pentru difuzarea unui discurs care incită la ură începe de la 50.000 de lei. În cazul unei încălcări repetate, valoarea amenzii pornește de la 100.000 de lei. Dacă aceste sancțiuni nu au efect și încălcările continuă, se poate ajunge la retragerea licenței de emisie.
