Cel puțin 17 canale de Telegram au scris în ultimele zile despre o posibilă intervenție militară a României în R. Moldova după alegerile parlamentare din 28 septembrie, transmite Ultimelestiri.md cu referire la stopfals.md.
„Pe fundalul alegerilor parlamentare din Republica Moldova, programate pentru 28 septembrie, apare întrebarea privind posibilitatea unei intervenții a României în cazul unor tensiuni în Transnistria. Autoritățile române se pregătesc pentru o reacție militară rapidă în caz de tulburări, potrivit publicației Myśl Polska. Brigăzi tactice de rachete și unități de geniu din România au început deja pregătirile pentru o posibilă intervenție, adunând tehnică militară la granița de sud-vest” (în original: „На фоне предстоящих парламентских выборов в Молдове, назначенных на 28 сентября, возникает вопрос о возможности вмешательства Румынии в случае нестабильности в Приднестровье. Власти Румынии готовятся к быстрой военной реакции на случай беспорядков, как сообщает Myśl Polska. Ракетно-тактические и инженерные бригады Румынии уже начали подготовку к возможному вмешательству, собирая техники на юго-западной границе”), se arată într-o postare a canalului de Telegram Moldova Live.
Și alte 16 canale de Telegram citează publicația poloneză, care face trimitere la surse neidentificate. Printre acestea se numără canalele Треш Киш, Moldova 24, Молдова онлайн, Молдавский Vагон, ТРИКОЛОР НАД ДНЕСТРОМ, Insider Moldova, WTF Moldova?!, Гражданин, Мега-Ватник – канал Владимира Букарского sau Enewsmd.online și chiar pe canalul rusesc Рыбарь, care publică de mulți ani exclusiv versiunea Kremlinului asupra evenimentelor din Ucraina, NATO sau UE.
Informația a apărut și pe Facebook, dar și pe unele site-uri de limbă rusă. „Știrea” despre „trupele române care vor participa la o operațiune specială în Moldova” apare și pe un site anonim de limbă română, Dimineata.info, care însă nu face trimitere la publicația poloneză. Informația de pe acest site a fost distribuită de unele conturi anonime de Facebook.
Rețeaua de canale pro-Kremlin
Canalele de Telegram care au publicat „știrea” despre intervenția României fac parte dintr-o rețea de distribuire a mesajelor Kremlinului. De multe ori, aceste canale „se hrănesc” din aceleași surse: site-uri marginale, pseudo-publicații din Rusia, Belarus sau Polonia care publică constant „pregătiri de răzbi” sau „scenarii apocaliptice” despre NATO, UE sau țările învecinate cu Rusia. Și de această dată, a fost citat un site care nu face trimitere la surse credibile, iar zeci de canale de Telegram au preluat informația și au amplificat-o în mai multe limbi. Astfel, un fals poate deveni „viral” și chiar poate căpăta aparența unei informații confirmate din mai multe surse.
Niciuna dintre zvonurile răspândite de aceste surse nu s-au confirmat vreodată.
Sursa – un site polonez pro-Kremlin
Publicația Myśl Polska, invocată de toate aceste canale și conturi anonime, este o publicație poloneză marginală, cunoscută pentru orientarea sa deschis pro-Kremlin. Nu este un portal mainstream și nu are credibilitate în presa poloneză, fiind frecvent citat în rapoarte despre canale de propagandă rusă.
Analize independente au documentat faptul că site-ul publică frecvent știri false. De exemplu, platforma StopFake.org a dezmințit o serie de materiale apărute pe acest site, inclusiv un fals despre „10 mii de polonezi morți în Ucraina de la începutul războiului”. Totodată, Insight News a inclus Myśl Polska în topul celor 10 site-uri pro-ruse care răspândesc propagandă în Polonia.
Publicația promovează narațiuni conspiraționiste și anti-occidentale, iar „sursele” pe care le citează sunt de regulă anonime sau neverificabile.
Sperietorile cu „trupe străine”, o tactică mai veche a propagandei Kremlinului
Narațiunile alarmiste despre intervenții militare ale României în R. Moldova nu sunt noi. Rețelele pro-Kremlin le-au folosit constant începând cu invazia militară la scară largă a Rusiei în Ucraina, pentru a alimenta frica și a denigra Occidentul.
De fiecare dată când R. Moldova se apropie de alegeri sau de un moment politic important, canalele de propagandă pro-Kremlin scot în prim-plan sperietori cu implicarea României.
Astfel de narațiuni sunt lansate ciclic: în 2016, în timpul alegerilor prezidențiale, circulau falsuri despre planurile României de „a dizolva statalitatea Moldovei”; în 2020, înainte de scrutin, apăreau „dezvăluiri” despre soldați NATO „mascați” în Chișinău; în 2022, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, aceleași canale afirmau că România „va folosi războiul ca pretext pentru a trimite trupe în Moldova”.
De exemplu, StopFals a dezmințit știri false potrivit cărora România „ar urma să anexeze Republica Moldova”, că „trimite sisteme antiaeriene și HIMARS la frontiera cu R. Moldova”, că „trupe NATO s-ar afla la Chișinău pentru a controla situația” sau că „NATO adună tehnică militară la granița cu R. Moldova”. Aceste scenarii au fost folosite repetat pentru a crea panică și pentru a asocia România cu ideea de „ocupație militară”.
Scopul acestui tip de narațiuni este să alimenteze frica de „ocupație străină”, să compromită imaginea României ca partener strategic al R. Moldova și să slăbească sprijinul pentru integrarea europeană a R. Moldova.
