La Tiraspol a fost instituit un regim de urgență în economie, după diminuarea livrărilor de gaze. Presa locală notează că, deocamdată, sunt limitate aprovizionările pentru sectorul industrial.Expertul în energetică și fost deputat Alexandru Slusari afirmă că administrația de facto a ales de la început o schemă riscantă de aprovizionare cu gaze și vede în actuala evoluție o schimbare de tactică a Kremlinului, cu potențial de destabilizare a regiunii, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tv8.md.
În opinia sa, criza umanitară și falimentul economic ar fi provocate intenționat, iar locuitorii regiunii riscă să fie folosiți drept instrument de presiune.
Slusari amintește că și iarna trecută, când regiunea s-a confruntat cu lipsa căldurii și a energiei electrice, cauza a fost tot reducerea livrărilor din Rusia. În prezent, pe lângă problema gazelor, situația este agravată de avariile din rețeaua electrică din sudul Ucrainei.
El subliniază că Uzina Metalurgică din Rîbnița este puternic afectată, întrucât linia de alimentare din Podolsk a fost avariată, iar reluarea activității rămâne incertă chiar și în cazul reluării livrărilor de gaze.
Și expertul de la Watchdog, Eugen Muravschi, avertizează că nu există garanții că scenariul din iarna trecută nu se va repeta.
Potrivit acestuia, schema de aprovizionare aleasă de administrația de la Tiraspol este netransparentă și fără garanții pe termen lung. Deși Centrala MGRES își poate ajusta producția pentru a compensa unele dezechilibre, Uzina Metalurgică depinde de o stație electrică de pe teritoriul Ucrainei, vulnerabilă la atacuri.
Muravschi consideră, totuși, că actuala criză poate deveni o oportunitate pentru Chișinău. El susține că autoritățile constituționale trebuie să se concentreze pe protejarea bunăstării populației din stânga Nistrului, nu pe susținerea regimului separatist, și să folosească sprijinul Uniunii Europene pentru a relansa negocierile, inclusiv privind pachetul de asistență condiționat de respectarea drepturilor omului.
Regiunea transnistreană se află de aproximativ un an într-o criză energetică prelungită. Până recent, economia locală depindea în mare parte de gazul rusesc și de vânzarea energiei electrice produse cu acest gaz către malul drept al Nistrului.
