Potrivit ANSA, inspectorii instituției au identificat un conținut de acizi grași trans – izomeri trans ai acizilor grași nesaturați, alții decât cei prezenți în mod natural – de 24,18 g la 100 g de grăsime, în condițiile în care limita maximă admisă este de 2 g la 100 g de grăsime. Lotul a fost reținut imediat și interzis spre comercializare, transmite Ultimelestiri.md.
Agenția reamintește operatorilor economici că, începând cu 16 decembrie 2023, au intrat în vigoare prevederile Anexei nr. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 899 din 3 noiembrie 2017, care aprobă Regulamentul sanitar privind adaosul de vitamine și minerale, precum și de anumite substanțe de alt tip în produsele alimentare. Conform acestor reguli, conținutul de acizi grași trans, alții decât cei prezenți în mod natural în grăsimile de origine animală, nu trebuie să depășească 2 g la 100 g de grăsime în alimentele destinate consumatorului final și vânzării cu amănuntul.
ANSA precizează că scopul acestor prevederi este asigurarea unui nivel înalt de protecție a sănătății consumatorilor și subliniază că limitele sunt aplicabile atât produselor autohtone, cât și celor de import. Totodată, instituția menționează că responsabilitatea pentru siguranța alimentelor revine exclusiv operatorilor din domeniul alimentar, care sunt obligați să aplice programe de autocontrol bazate pe teste de laborator, pentru a asigura conformitatea produselor introduse pe piață.
În comunicat, ANSA explică și riscurile asociate consumului de grăsimi trans, arătând că acestea sunt printre cele mai periculoase tipuri de grăsimi pentru sănătatea umană, nu oferă beneficii organismului și au efecte negative cumulative. Acestea se regăsesc în special în produse de patiserie și cofetărie, unde sunt utilizate margarina industrială și grăsimile vegetale hidrogenate sau parțial hidrogenate, precum aluaturi congelate, biscuiți, napolitane, gogoși, brioșe, prăjituri ambalate, torturi cu cremă și croissante.
De asemenea, grăsimile trans sunt frecvente în produsele de tip fast-food și în prăjelile comerciale, unde se folosesc uleiuri rezistente la reîncălziri repetate, precum cartofii prăjiți congelați, puiul pane, nuggets, aripioarele sau produsele tip „finger food”. Alte surse menționate sunt gustările ambalate, cum ar fi popcornul pentru microunde, chipsurile, pufuleții și biscuiții sărați, dar și produsele de tartinat și substituenții produselor lactate, inclusiv margarina solidă și produsele non-lactate utilizate în cafea.
ANSA îndeamnă consumatorii și operatorii economici să acorde o atenție sporită compoziției produselor alimentare și respectării stricte a normelor în vigoare, pentru prevenirea riscurilor asupra sănătății publice.
