Lucrarea a cuprins aproape 18.300 de persoane din țările UE, Elveția și Israel, transmite Ultimelestiri.md cu referire la point.md.
Studiul s-a concentrat pe generația baby-boomer — persoane născute între 1945 și 1957. La momentul ultimei runde de interviuri, toți participanții aveau cel puțin 60 de ani, ceea ce a permis evaluarea modului în care experiența de viață acumulată de-a lungul decadelor se reflectă asupra stării de bine în vârsta a treia.
Rolul relațiilor de-a lungul vieții
Relațiile romantice — nu sunt doar apropiere emoțională, ci și influență reciprocă pe termen lung. Partenerii formează un stil de viață comun, se sprijină reciproc în situații de stres și adesea devin principala sursă de suport social. De aceea, calitatea și stabilitatea acestor legături pot avea consecințe pe termen lung.
Anterior, psihologii deja asociaseră relațiile stabile cu un nivel mai scăzut de depresie, anxietate și singurătate, precum și cu indicatori fizici mai buni — de la starea sistemului cardiovascular până la respectarea recomandărilor medicale. În schimb, relațiile conflictuale sau despărțirile repetate sunt adesea însoțite de stres cronic, care se acumulează în timp.
Cum au fost studiate traiectoriile vieții
Echipa condusă de Miika Maki a folosit datele interviurilor SHARELIFE, realizate în 2008 și 2017. Participanții au fost întrebați detaliat despre întreaga istorie a relațiilor lor de parteneriat — de la primele conviețuiri până la căsătorii și divorțuri.
Pe baza acestor date, cercetătorii au identificat cinci modele tipice. Primul — căsătorie stabilă, când după o perioadă scurtă de cunoaștere, persoana intra în prima și singura uniune de lungă durată. Următoarele au fost: a doua căsătorie după divorț, divorț fără a doua căsătorie, conviețuire succesivă și singurătate — când persoana nu a locuit niciodată cu un partener.
Majoritatea participanților făceau parte din grupul căsătoriilor stabile. Singurătatea și conviețuirea succesivă erau mult mai rare. Totodată, bărbații se regăseau mai frecvent în categoria singuraticilor, iar femeile — printre divorțate.
Cine se simte mai bine după 60
Compararea a arătat că persoanele cu o istorie de căsătorie stabilă se simțeau, în medie, cel mai bine — atât psihologic, cât și prin evaluarea subiectivă a calității vieții. Acest avantaj se păstra la toate nivelurile de educație.
Cel mai vulnerabil grup s-a dovedit a fi persoanele cu nivel scăzut de educație, care au trecut prin divorț. La vârsta a treia, acestea prezentau cel mai scăzut nivel de bunăstare. Autorii subliniază că tocmai combinația dintre despărțire și resurse limitate amplifică efectele negative.
Cercetătorii subliniază că bunăstarea în vârstă este rezultatul „efectului cumulativ” al întregii vieți. Chiar și a doua căsătorie nu compensează întotdeauna complet stresul și pierderile asociate divorțului, dacă acestea au fost însoțite de dificultăți economice sau sociale.
Ce înseamnă aceste concluzii
Autorii ajung la concluzia că „traiectoriile de viață caracterizate prin căsătorii stabile se asociază, în general, cu o sănătate mai bună și o calitate a vieții mai ridicată, în timp ce traiectoriile instabile și singuratice sunt legate de rezultate mai slabe”.
Totodată, ei subliniază o limitare importantă: studiul acoperă doar baby-boom-eri. În ultimele decenii, atitudinea față de căsătorie, conviețuire și singurătate s-a schimbat semnificativ, astfel că pentru generațiile mai tinere imaginea poate fi diferită.
Cu toate acestea, lucrarea arată clar că stabilitatea relațiilor pe termen lung nu este doar o istorie personală, ci un factor care poate influența considerabil modul în care o persoană trăiește a doua parte a vieții.
