Potrivit ministrului, 2025 a marcat trecerea de la gestionarea crizelor succesive la o etapă de relansare economică graduală, bazată pe investiții, productivitate și competitivitate, în contextul alinierii progresive la parcursul de integrare europeană, transmite Ultimelestiri.md.
În trimestrul III al anului 2025, PIB-ul a crescut cu 5,2%, iar în perioada ianuarie – septembrie, avansul cumulativ a fost de 2%. Creșterea a fost susținută de investiții, agricultură, construcții, exporturi și de revigorarea consumului intern.
Investițiile au reprezentat principalul motor al creșterii, formarea brută de capital fix înregistrând un avans de aproape 18% în trimestrul III.
Integrarea europeană a constituit cadrul strategic al politicilor economice promovate în 2025. Republica Moldova a încheiat procesul de screening și a lansat negocierile tehnice pe clusterele prioritare, iar Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării coordonează Clusterul „Piața Internă”, gestionând nouă capitole de negociere.
Aproape 70% din exporturile Republicii Moldova sunt orientate către Uniunea Europeană, iar revizuirea DCFTA a extins accesul produselor moldovenești pe piața UE. Aderarea la SEPA și măsurile de integrare în Piața Unică Digitală contribuie la reducerea costurilor și la facilitarea activității economice.
În 2025, investițiile străine directe au revenit pe un trend ascendent: intrările nete de capital au depășit 213 milioane de dolari în prima jumătate a anului, iar reinvestirea profiturilor a crescut cu peste 50%. UE rămâne principalul partener investițional, cu peste 85% din capitalul străin provenind din state membre.
Totodată, a fost lansată o schemă de ajutor de stat de 4 miliarde de lei pentru proiecte industriale majore, orientate spre export și crearea de locuri de muncă.
Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii a rămas o prioritate. Prin programele gestionate de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, peste 400 de proiecte au beneficiat de finanțare, iar resursele mobilizate în economie au depășit 4,3 miliarde de lei. Numărul beneficiarilor de granturi s-a dublat, iar măsurile de dereglementare au redus semnificativ povara administrativă pentru mediul de afaceri.
Digitalizarea a fost tratată ca reformă economică structurală. Peste 75% dintre serviciile publice pentru mediul de afaceri sunt disponibile online, iar majoritatea interacțiunilor antreprenor–stat au loc în format electronic. Au fost înregistrate progrese și în securitatea cibernetică, inclusiv prin implementarea Legii privind securitatea cibernetică și consolidarea rolului Agenției pentru Securitate Cibernetică.
Pentru 2026, Ministerul își propune continuarea reformelor, cu accent pe atragerea investițiilor productive, stimularea exporturilor, sprijinirea antreprenoriatului și accelerarea transformării digitale.
Eliminarea tarifelor de roaming în UE va permite cetățenilor moldoveni să comunice la tarife naționale în spațiul european. Totodată, Legea freelancerilor introduce un cadru legal simplificat, cu înregistrare facilă și impozit unic de 15% (în limita unui plafon), fără birocrație excesivă.
Toate obiectivele sunt integrate în Agenda de reforme a Planului de Creștere 2025–2027 și reflectă obiectivul strategic al integrării europene. Ministerul și-a reafirmat angajamentul de a rămâne un motor al modernizării economice, în cooperare cu mediul de afaceri, instituțiile statului și partenerii internaționali.
