Astfel potrivit raportului de audit publicat de Curtea de Conturi, dacă la finele anului 2022 valoarea obligațiilor față de fermieri constituia circa 1,29 miliarde de lei, acestea au crescut la finele anului 2023 cu 43 milioane de lei și au constituit 1,33 miliarde lei, iar la finele anului 2024, angajamentele față de fermieri au constituit 2,13 miliarde de lei înregistrând o creștere față de anul precedent cu 796,7 milioane lei, sau cu 59,9%, transmite Ultimelestiri.md cu referire la mold-street.com.
La începutul lunii noiembrie 2025, valoarea obligațiilor față de fermieri depăşea deja suma de trei miliarde de lei, sau aproape două bugete anuale pentru FNDAMR (estimate la 1,67 miliarde de lei) pentru anii 2026-2027, precizează auditorii.
Astfel se poate de constatat că în trei ani valoarea restanţelor la plata subvenţiilor a crescut de de circa 2,4 ori. În acelaşi timp la situația din 1 noiembrie 2025, soldul alocațiilor disponibile nevalorificate din FNADMR constituia doar 100 milioane lei, respectiv până la finele anului trecut soldul restanţelor nu putea să scadă semnificativ.
„Aceasta situație este condiționată de lipsa prevederilor legale care să condiționeze lansarea apelurilor în limitele alocațiilor bugetare, inițierea apelurilor fiind efectuată fără o analiză a soldului alocațiilor bugetare disponibile și a angajamentelor față de fermieri raportate la finele anului precedent”, se menţionează în raportul de audit.
Totodată conform informațiilor AIPA, valoarea angajamentelor/datoriilor față de fermieri este în creștere continuă, datorită completării tipurilor de subvenționare cu măsuri noi.
Potrivit art 28 alin (4) din Legea cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural, angajamentele/datoriile față de fermieri, neexecutate în anul precedent din lipsă de resurse, sunt achitate prioritar în anul bugetar următor. În consecinţă aceste datorii vor împovăra semnificativ bugetele pentru anii 2026 și 2027.
Pe de altă parte art 25 alin (2) din Legea cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural, prevede că inițierea apelurilor noi poate fi realizată doar în situația nevalorificării mijloacelor financiare deja distribuite pe măsuri/submăsuri.
Raportul constată că, în practică AIPA înaintează către Ministerul Agriculturii "demersuri de majorare a alocațiilor pe parcursul anului pentru a putea lansa apeluri noi".
"Ca rezultat al demersurilor AIPA către MAIA privind majorarea alocațiilor înaintate în decursul anilor 2023-2024 (7 demersuri în 2023 și 7 în 2024), Ministerul, în lipsa unei analize ample a alocațiilor disponibile, a emis ordinele pentru inițierea a câte 5 apeluri în fiecare an. Aceste practici contribuie la formarea angajamentelor fără acoperire financiară și amplifică riscul acumulării datoriilor față de fermieri la sfârșit de an", susţin auditorii.
Potrivit raportului de audit, lipsa criteriilor de prioritizare a subvenționării fermierilor, precum și lansarea apelurilor noi fără a ține cont de alocațiile disponibile, generează angajamente peste limitele bugetare, ceea ce duce la:
(i) înregistrarea la finele fiecărui an bugetar a angajamentelor față de fermieri fără acoperire financiară;
(ii) afectarea previzibilității bugetare și a sustenabilității FNDAMR;
(iii) impunerea unor presiuni asupra bugetului de stat pentru acoperirea angajamentelor/datoriilor formate în anii precedenți;
(iv) risc ridicat de litigii și decizii de plată obținute pe cale judiciară; (v) întârzierea plăților către fermieri, afectând fluxul investițional la nivel de sector.
"Atunci când există o discrepanță între numărul solicitărilor acceptate și resursele financiare disponibile, se amplifică vulnerabilitatea mecanismului de subvenționare, fiind creat un risc sporit de tratament neuniform și utilizare discreționară a resurselor", susţin controlorii.
Pentru a nu admite materializarea posibilelor riscuri și efecte negative, factorii de decizie responsabili de politici în domeniul agricol și de gestionarea mijloacelor FNDAMR urmează să elaboreze criterii clare de prioritizare a subvenționării fermierilor (de exemplu, fermierii mici și mijlocii sau cei care aplică practici ecologice etc.).
Generarea angajamentelor peste limitele bugetare contribuie la formarea continuă a datoriilor față de fermieri și evidențiază necesitatea consolidării capacităților analitice ale entităților implicate în gestionarea mijloacelor FNDAMR, cu efectuarea apelurilor noi în concordanță cu posibilitățile bugetare, doar în cazurile în care există resurse disponibile, pentru a evita pe viitor împovărarea bugetului de stat.
Auditul constată că, deși cadrul normativ nou, Legea nr. 126/2025, care a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2026, a schimbat mecanismul de acordare a subvențiilor fermierilor, acestea fiind acordate doar în avans, nu instituie obligativitatea lansării apelurilor în limita alocațiilor bugetare disponibile, menținând riscul formării continue de angajamente fără acoperire financiară.
