Și locuitorii satelor Călinești, Chetriș și Hâncești, din raionul Fălești, spun că sunt mulțumiți de comasarea localităților, întrucât astfel crește eficiența administrației publice locale, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tvrmoldova.md.
„Am elaborat un studiu de fezabilitate pentru extinderea serviciului de salubrizare pentru cele patru localități. Am anunțat procedura de achiziții publice pentru procurarea tehnicii speciale pentru două dintre localități și o autospecială care va deservi orașul Leova și satul Sârma, astfel încât din luna martie să putem începe evacuarea deșeurilor.
Creăm acum noile rute interne locale pentru a contracta sau, eventual, pentru a crea un serviciu de transport care să asigure deplasarea cetățenilor între aceste localități. Ne-am propus ca în fiecare an să realizăm cel puțin un proiect sau două în fiecare dintre aceste localități, astfel încât efectele benefice ale amalgamării să fie resimțite încă din primul an”, a declarat primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean.
În localitățile unite au fost create Centre Unificate, unde sătenii pot beneficia de servicii publice.
De mai bine de jumătate de an, în clădirea fostei primării din satul Sârma funcționează un Centru Unificat de Prestări Servicii. Aici, locuitorii pot depune cereri, pot solicita eliberarea unor acte, iar persoanele în vârstă sau cu nevoi speciale pot beneficia de asistență.
Cel mai des, localnicii se adresează centrului pentru ajutor social.
„De când s-a deschis Centrul Unic de Prestare a Serviciilor, cetățenii se adresează cu orice problemă, fără a se deplasa la Primăria orașului Leova, pentru plângeri sau diferite certificate. Sperăm ca în curând să fie posibilă și eliberarea actelor de stare civilă. Planificăm să le eliberăm aici, pentru ca cetățeanul să nu mai fie nevoit să se deplaseze la ASP din raionul Leova”, a menționat viceprimarul orașului Leova, Lilia Cazacu.
În satul Sărata-Răzeși a fost dezvoltat și un serviciu social, prin care persoanele nevoiașe și cele în vârstă pot beneficia de un prânz cald. În fiecare zi, la ora amiezii, alimentele sunt distribuite în fiecare localitate.
„La ora asta, acest om vine la mine. Eu stau la poartă și îl aștept să văd dacă vine sau nu. Ce să fac? Sunt singură. Nu am pe nimeni. Soțul meu a decedat”, spune o localnică.
Această bătrână are în grijă cei trei nepoți ai săi. Prânzul cald pe care îl primește îi este de mare folos, iar fiecare porție o împarte cu cei mici.
„Băieții mei au venit de la școală, mai ales cel mai mic, care e în clasa a II-a. S-a uitat la farfuria cu terci și m-a întrebat: «Mâcă, de unde e asta? E așa de gustoasă!». E mai bine și mai convenabil, pentru că din ogradă nu pot să ies nicăieri. Pensia mi-o aduce poștărița, îi dau factura la lumină și ea îmi achită lumina”, povestește femeia.
„Aceste localități nu au avut anterior un astfel de serviciu. În Sărata-Răzești a existat ceva similar cu câțiva ani în urmă, dar acum nu mai activează. Este o mică problemă faptul că facem și o rotație, pentru că nu putem să-i deservim pe toți. Testăm acum acest serviciu. O dată la două luni facem lista, pentru ca ulterior să poată beneficia și alții”, a declarat viceprimarul orașului Leova, Sergiu Postică.
Unul dintre primele proiecte implementate după amalgamare este o spălătorie socială, amenajată în Leova. Locuitorii orașului, dar și sătenii din cele trei localități afiliate își pot aduce rufele la spălat.
„Avem în total 120 de beneficiari. Există un grafic al persoanelor care vin la baie. Avem 2-3 persoane pe zi la baie și 4-5 la spălătorie, care aduc hainele”, a declarat managerul spălătoriei sociale, Diana Bostan.
„Înainte era foarte greu, pentru că stăteam într-o cămăruță. Ne este greu mai ales iarna, dar ne descurcăm”, spune o beneficiară.
„Este foarte necesară, pentru că unele rufe le mai spălăm acasă, dar o geacă sau o pătură le aducem aici. Suntem foarte mulțumiți, pentru că nu cheltuim detergent. Am venit, am lăsat geanta, managerul o ia, pune hainele la spălat și le scoate”, spune o altă localnică.
Potrivit primarului din Leova, deschiderea spălătoriei a fost posibilă datorită unui proiect realizat cu sprijinul Uniunii Europene, în valoare de peste 40 de mii de euro.
„În cadrul proiectului, în sumă de peste 40 de mii de euro, cu contribuția Primăriei Leova de aproximativ 220 de mii de lei, a fost amenajată această spălătorie socială, cu spațiu pentru igienizare. Noi o privim ca pe ceva mai mult, ca pe un centru social. Acum vrem să amenajăm aici un centru de plasament de urgență pentru persoanele care au nevoie de un spațiu temporar”, a declarat primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean.
În satul Tochile-Răducani urmează să fie actualizat un proiect de conectare a localității la gaze naturale. De ani buni, sătenii folosesc doar butelii de gaz și așteaptă racordarea la rețeaua de gaze.
„Trebuie să te duci în raion ca să cumperi gaz și transport nu prea este. Trebuie să rogi pe cineva și să plătești. Domnul primar a promis că ne va ajuta să fie gazificat și satul Tochile-Răducani. Alte localități au gaz. Gazificarea ne va ușura viața, mai ales pentru cei bătrâni”, spune o localnică.
Înainte de începerea proiectului de amalgamare a localităților, oamenii erau sceptici, pentru că nu știau ce va urma. Schimbările în sate se văd, chiar dacă, deocamdată, nu sunt majore.
„A trecut puțin timp ca să putem face concluzii, dar însăși ideea și faptul că a avut loc această amalgamare voluntară, din patru primării într-o primărie mai puternică, este deja un lucru pozitiv. S-a investit în proiectarea unor obiective de infrastructură, cum ar fi gazificarea, apeductul și drumurile”, spune un localnic.
„La început a fost complicat. Ni s-a părut că va fi mai greu, dar acum suntem mulțumiți că ne-am amalgamat cu primăria din Leova, pentru că este mai ușor și pentru noi. Dacă nu ne ajunge ceva pentru grădiniță, consiliul local ne ajută. De exemplu, ne-au ajutat cu salariile pentru luna decembrie. Noi nu aveam bani pentru salarii. Dacă rămâneam cu primăria noastră, ar fi fost o problemă, pentru că populația este mică, iar bugetul limitat”, a declarat directoarea grădiniței din satul Tochile-Răducani, Lidia Chiriac.
„Am avut un consens total și o susținere masivă din partea cetățenilor și a consiliilor locale. Acum este foarte important să reușim, să nu dezamăgim, să oferim servicii de calitate mai bună și să modernizăm infrastructura publică. Inclusiv prin audiențele pe care le avem în fiecare zi de marți, în fiecare localitate, încercăm să reducem distanța dintre localități și să apropiem serviciile de cetățeni”, a mai spus primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean.
În vara anului 2025, prin procesul de amalgamare au trecut și satele Călinești, Chetriș și Hîncești din raionul Fălești. Pentru a obține susținerea localnicilor, comasarea a fost precedată de discuții publice și de distribuirea unor materiale explicative. Oamenii au fost întrebați ce probleme ar trebui să rezolve autoritățile locale și ce poate fi realizat în comun. Răspunsul a fost clar: cea mai mare urgență este lipsa apei.
„Ne-am amalgamat din cauza lipsei de apă în localități și pentru că suntem prea puțini ca să putem atrage proiecte de anvergură. Cel mai mult, cetățenii așteaptă realizarea proiectului de aprovizionare cu apă, care durează deja de un an și jumătate. Acum suntem câștigătorii acestui proiect. Am fost anunțați oficial că comuna noastră va beneficia de această investiție”, a declarat primarul satului Hâncești, raionul Fălești, Oxana Bararu.
Călinești, Chetriș și Hâncești au avut în trecut un colhoz comun, iar unirea lor este percepută de unii localnici ca o revenire la un model cunoscut, adaptat realităților actuale.
„Înainte așa și a fost. Când eram eu tânăr, eram toți împreună și nu erau probleme. Acum cred că va fi tot așa ca atunci”, spune un locuitor din Călinești.
„Aș zice că totul merge spre bine. Poate vom avea proiecte mai bune, mai multe, în folosul acestor trei comunități”, afirmă o localnică.
Un alt proces de amalgamare a fost inițiat pe 24 octombrie 2025 de Consiliul orășenesc Drochia, care a propus comasarea orașului cu satele Miciurin, Țarigrad, Chetrosu, Baroncea și Șuri. Deocamdată, procesul stagnează.
„Sunt mai multe plusuri decât minusuri. În condițiile actuale, când avem registre electronice de evidență a documentației, este foarte ușor ca orice om, din orice sat, să depună o petiție în localitatea sa, fără a veni de fiecare dată la Drochia”, a declarat primarul orașului Drochia, Nina Cereteu.
Și orașul Cupcini, din raionul Edineț, ar putea să se comaseze cu satul Chetroșica Nouă. Inițiativa este discutată atât la nivel administrativ, cât și în rândul locuitorilor. Potrivit recensământului din 2024, în Cupcini locuiesc aproape 5.500 de persoane, iar în Chetroșica Nouă aproximativ 600.
„Mulți oameni muncesc în Cupcini, la combinatul de zahăr sau la combinatul de lapte. În sat au rămas cam o treime din locuitori, foarte multe familii sunt plecate peste hotare, unii chiar cu copiii”, spune o localnică din Chetroșica Nouă.
„Foarte bine, este unica ieșire. Vor fi unele beneficii, pentru că Cupciniul are fabrici și un buget mai mare. La noi sunt doar câțiva agricultori, în rest nu prea este activitate”, afirmă un alt localnic.
La Cupcini, inițiativa este privită cu mai multă deschidere.
„N-ar fi rău. Și acolo au rămas puțini oameni care se ocupă cu pământul”, spune o locuitoare din Cupcini.
„Ei își doresc acest lucru, pentru că majoritatea copiilor din Chetroșica Nouă învață la școala din Cupcini. Totul este pus în discuție. Vom face dezbateri publice și vom vedea ce va spune lumea”, a declarat primarul orașului Cupcini, Adrian Belei.
Specialiștii atrag atenția că reforma administrației publice locale, inițiată de autoritățile de la Chișinău, este una sensibilă, dar necesară, și trebuie pregătită atent.
„Experiența Republicii Moldova arată că reformele care nu au fost pregătite și implementate corespunzător nu doar că nu au adus rezultate benefice, dar au blocat procese democratice și alte reforme. Este cu atât mai important acum, în contextul integrării europene și al crizelor economice și sociale”, a declarat directorul Congresului Autorităților Locale din Moldova, Viorel Furdui.
Potrivit legislației, reforma se poate aplica doar în cazul localităților cu un număr minim de 3.000 de locuitori, iar distanța până la centrul administrativ nu trebuie să depășească 25 de kilometri. Primăria se stabilește în localitatea cu cel mai mare număr de locuitori, cu cea mai mare capacitate fiscală și de furnizare a serviciilor publice.
Obiectivul reformei este crearea unor autorități publice locale mai puternice, capabile să asigure dezvoltarea economică locală, venituri mai mari și locuri de muncă. În prezent, mai mult de jumătate dintre cele 893 de localități ale Republicii Moldova au sub 1.500 de locuitori, sub pragul minim prevăzut de lege.
