Studiul urmărește identificarea principalelor provocări, așteptări și priorități legate de reformele din justiție și anticorupție, dar și percepțiile publicului asupra actorilor din aceste domenii. Rezultatele actuale au fost comparate cu cele ale cercetării precedente, realizate în 2023, transmite Ultimelestiri.md.
Potrivit sondajului, 49% dintre respondenți consideră că situația din justiție s-a îmbunătățit în ultimii trei ani, față de 32% în 2023, în timp ce 20% spun că aceasta s-a înrăutățit. De asemenea, 56% apreciază că îmbunătățirile se datorează eforturilor guvernelor din perioada 2021–2025. În percepția publică, sistemul de justiție este asociat în primul rând cu judecătoriile (39%), urmate de procuraturi (26%) și poliție (24%).
Cu toate acestea, corupția rămâne principala problemă structurală indicată de cetățeni. 57% dintre respondenți au menționat spontan corupția drept cea mai mare problemă din justiție. Alte dificultăți semnalate sunt „cumătrismul” sau lipsa meritocrației și neprofesionalismul specialiștilor, fiecare indicată de câte 15% dintre respondenți. Cel puțin o treime consideră că există multă corupție în poliție (40%), în sistemul judecătoresc și procuratură (37%) și în rândul avocaților (34%), deși aceste percepții sunt mai reduse decât în 2023 pentru instanțe și procuratură.
Nivelul de încredere în instituțiile de justiție este în ușoară creștere, dar rămâne moderat. 41% dintre respondenți declară că au încredere în avocați, 36% în poliție, iar 31% în sistemul judecătoresc și procuratură. Totodată, majoritatea au o opinie pozitivă despre avocați (78%), polițiști (74%), judecători (71%) și procurori (69%), însă aproape jumătate exprimă o atitudine negativă față de politicieni.
Percepția privind independența judecătorilor și procurorilor s-a îmbunătățit față de 2023: 54% îi consideră total sau mai degrabă independenți, deși opiniile rămân polarizate. Totodată, aproximativ o treime dintre respondenți afirmă că ar avea mai puțină încredere într-un judecător sau procuror care aparține unei minorități etnice.
Evaluarea activității instanțelor este mai favorabilă decât în trecut. Majoritatea respondenților consideră că instanțele au specialiști competenți (79%), sunt accesibile (73%), eficiente (66%), slujesc interesului public (63%), sunt imparțiale (61%) și echitabile (59%). În același timp, 57% cred că instanțele nu sunt suficient de rapide, iar 48% le consideră insuficient de transparente. În ultimii trei ani, 53% dintre respondenți au interacționat cu notari, 41% cu poliția, 20% cu instanțele și 12% cu procuratura.
Majoritatea populației a auzit despre reformele din justiție și anticorupție (76%) și despre Strategia privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției (70%), însă doar o minoritate cunoaște detalii. Aproximativ 45% se declară mai degrabă sau foarte informați despre reforma justiției, iar 55% spun că sunt puțin sau deloc informați. Principalele surse de informare sunt rețelele sociale (62%), televiziunea (56%) și site-urile de știri (42%).
Încrederea în procesul de vetting al judecătorilor și procurorilor rămâne moderată, dar în ușoară creștere. 45% dintre respondenți spun că au multă încredere în rezultatele vetting-ului, cu 5 puncte procentuale mai mult decât în sondajul precedent. În același timp, 39% au puțină încredere, iar 14% nu au încredere deloc. Respondenții mai bine informați despre reforma justiției tind să aibă mai multă încredere în acest proces.
Totodată, 85% dintre respondenți consideră că reforma justiției este importantă pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, deși ponderea este cu 10 puncte procentuale mai mică decât în 2023. Principalele așteptări ale populației de la etapa următoare a reformei sunt reducerea corupției (48%), pedepsirea cazurilor de mare rezonanță (42%) și excluderea persoanelor neintegre din sistemul de justiție (39%).
Datele au fost colectate în perioada 21 noiembrie – 11 decembrie 2025, prin metoda sondajului telefonic (CATI). Eșantionul a inclus 1.125 de respondenți, femei și bărbați cu vârsta de peste 18 ani, fiind unul probabilistic, proporțional la nivel național.
