În primăvara anului 2006, Federația Rusă a interzis importul vinurilor din Republica Moldova și Georgia, invocând probleme de siguranță alimentară. Decizia a fost luată într-un moment în care producătorii moldoveni aveau stocuri mari de vin și își planificaseră exporturile către piața rusă, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Potrivit șefei Centrului de Inovații în domeniul vitivinicol de la Universitatea Tehnică a Moldovei, Elisaveta Breahnă, impactul embargoului a fost major, deoarece industria era puternic dependentă de piața rusă.
„Mulți producători nu doar că au pierdut accesul la principala piață de desfacere, dar au rămas și fără bani pentru vinul deja livrat”, a declarat Breahnă.
Ea a explicat că, potrivit contractelor de export, plățile erau făcute în termen de până la 90 de zile, iar în unele cazuri chiar după un an, ceea ce a amplificat pierderile financiare ale vinăriilor.
În acea perioadă, aproximativ 95% din producția de vin a Republicii Moldova era destinată exportului, în mare parte către țările din Comunitatea Statelor Independente (CSI), iar piața rusă era extrem de atractivă pentru producători datorită volumelor mari pe care le absorbea.
Criza a determinat însă o restructurare majoră a industriei. Începând cu 2010, au fost lansate reforme pentru îmbunătățirea calității vinurilor și modernizarea cadrului legal.
Un moment important a fost crearea, în 2013, a Oficiului Național al Viei și Vinului, instituție responsabilă de promovarea vinurilor moldovenești pe piețele externe.
„După 2013, aproximativ 30% dintre fabrici au dat faliment. Mulți producători aveau datorii, deoarece își procuraseră în credit sticle, carton și alte materiale necesare pentru producție”, a explicat cercetătoarea.
În același timp, autoritățile moldovenești au contestat acuzațiile Moscovei privind prezența metalelor grele și pesticidelor în vinuri. Analizele efectuate atât în țară, cât și în laboratoare din Franța și România nu au confirmat aceste afirmații.
În prezent, exporturile de vin ale Republicii Moldova sunt mult mai diversificate. Aproximativ 55% dintre acestea sunt destinate piețelor Uniunii Europene, iar România și Polonia se numără printre principalele destinații.
Producătorii moldoveni încearcă să își extindă prezența și pe piețele din Asia, Africa și Japonia.
Potrivit Elisavetei Breahnă, riscul unui șoc similar celui din 2006 este mult mai mic astăzi, deoarece industria este mai competitivă și mai puțin dependentă de o singură piață.
„Fiecare vinărie și-a dezvoltat propriul marketing. Pentru a vinde trebuie să lupți pentru fiecare piață, iar această luptă se câștigă prin calitatea vinului”, a subliniat experta.
Cu toate acestea, sectorul vitivinicol se confruntă în continuare cu noi provocări, precum schimbările climatice și scăderea consumului global de vin, în timp ce preferințele consumatorilor se orientează tot mai mult către vinuri albe, spumante și băuturi cu un conținut redus de alcool.
După embargoul din 2006, Rusia a introdus un nou embargo asupra vinurilor moldovenești în septembrie 2013, cu puțin timp înainte ca Republica Moldova să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Doar în 2014, pierderile producătorilor de vin au depășit două milioane de euro.
