Demontarea falsurilor și formatul „5+2”
Vicepremierul a explicat că unul dintre obiectivele principale ale reuniunii de astăzi de la Tiraspol a fost combaterea narativului fals promovat de administrația transnistreană, conform căruia Chișinăul nu ar avea un mandat de negociere, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldpres.md.
Chiveri a propus semnarea unei declarații comune pentru a clarifica pozițiile privind suveranitatea și integritatea teritorială, inițiativă respinsă de Tiraspol.
Referitor la formatul „5+2”, vicepremierul a fost categoric, subliniind că acesta nu mai produce rezultate de ani de zile.
„Formal, acest format ar exista doar pe hârtie. Zecile de reuniuni care au avut loc în acest format au permis doar menținerea unui dialog, fără rezultate concrete în subiectul reintegrării. Dorința Tiraspolului de a menține acest format, susținut activ de Federația Rusă, este clară: își doresc o platformă internațională pentru a-și promova interesele”, a estimat oficialul
Reintegrarea economică și socială: Fondul de convergență
Valeriu Chiveri a oferit clarificări despre noul Fond de convergență, respingând acuzațiile de „blocadă economică” venite dinspre stânga Nistrului. El a precizat că acest instrument este creat pentru a sprijini cetățenii, nu pentru a pedepsi regiunea.
„Am combătut narativul de la Tiraspol prin care se spune că fondurile de convergență ar fi un element de blocadă economică. Fondul este creat anume pentru a sprijini păturile vulnerabile și proiectele sociale și de infrastructură, ținând cont de situația din regiune”, a punctat vicepremierul.
În ceea ce privește infrastructura, oficialul a menționat că Republica Moldova este gata să repare drumurile și podurile peste Nistru, dar cu o condiție.
„Am propus repararea drumurilor și podurilor peste Nistru cu o simplă condiție: posturile ilegale care sunt instalate de-a lungul liniei administrative să fie ridicate”, a declarat Valeriu Chiveri.
Educația și „falsul trilingvism”
Un alt subiect fierbinte a fost cel al școlilor cu predare în limba română și situația lingvistică din regiune. Chiveri a demontat teza „trilingvismului” promovată de Vitali Ignatiev, reprezentantul Tiraspolului, prezentând date care arată o realitate dominată de rusificare.
„98% din spațiul public din regiunea transnistreană este dominat de limba rusă, în condițiile în care moldovenii sunt grupul etnic cel mai numeros (peste 40%), iar împreună cu ucrainenii reprezintă în jur de 70% din populație. Argumentele noastre ne fac să credem că avem perspectiva unei soluționări a problemei educației într-o perioadă previzibilă”, a declarat Chiveri.
Mesaj pentru Tiraspol: „Situația s-a schimbat dramatic”
În finalul intervenției sale, vicepremierul a transmis un mesaj direct liderilor de la Tiraspol, avertizându-i că timpul status-quo-ului a expirat și că dependența de „sponsorii externi” nu mai poate ignora realitatea din teren.
„Am apelat la reprezentantul politic de la Tiraspol să se coboare cu picioarele pe pământ, pentru a-și da seama că situația în care se află regiunea astăzi nu este cea de acum 10 sau 20 de ani. Situația s-a schimbat dramatic, iar intransigența cu care își apără poziția de status-quo ar putea să nu mai dureze mult într-un viitor foarte apropiat”, a avertizat Valeriu Chiveri.
Referitor la decizia recentă de a declara indezirabili mai mulți comandanți ai trupelor ruse (GOTR), Chiveri a salutat fermitatea instituțiilor statului.
„Faptul că această decizie a fost adoptată demonstrează abordarea foarte serioasă a autorităților față de necesitatea retragerii forțelor militare ruse dislocate ilegal pe teritoriul țării noastre”, a relevat vicepremierul pentru reintegrare.
În același timp, Valeriu Chiveri a subliniat că procesul de negocieri trebuie să continue, în ciuda dificultăților.
„Acest dialog poate continua și trebuie să continue. Nu avem alte opțiuni. Doar prin discuții putem soluționa și ajunge la un consens pentru reglementarea conflictului în bază suveranității și integrității teritoriale”, a rezumat oficialul.
Dialogul de astăzi vine după o reluare a formatului „1+1” în februarie 2026, după o pauză de peste un an. Procesul de reintegrare se desfășoară într-un context complex, marcat și de retragerea cetățeniei Republicii Moldova pentru mai multe persoane din administrația secesionistă, decizie semnată de președinta Maia Sandu în luna februarie. Chișinăul rămâne ferm pe poziția că reglementarea diferendului poate fi realizată exclusiv prin dialog și măsuri practice în beneficiul cetățenilor.
Formatul „1+1” în reglementarea transnistreană implică discuții directe între negociatorii-șef de la Chișinău și Tiraspol. Acest dialog vizează soluționarea problemelor curente, inclusiv aspecte sociale, economice și educaționale.
