Declarațiile vin pe fondul unor posibile legături cu informațiile divulgate în martie de către deputatul Renato Usatîi, conform cărora, doi ofițeri SIS, Victor Țurea și Dionisie Banari, ar fi fost reținuți la Moscova. Autoritățile nu au confirmat atunci identitatea lor, transmite Ultimelestiri.md.
„E de menționat că astfel de operațiuni trebuie realizate într-o confidențialitate absolută, declarațiile iresponsabile ale lui Usatîi cu siguranță au pus în pericol realizarea ei, mai ales că el o viza pe Evghenia Guțul ca potențial obiect de troc. Cazul Balan este partea cea mai sensibilă a schimbului. Fost director adjunct al SIS, cu funcții în zone de importanță sporită, inclusiv antiterorism și contrainformații. În România, procurorii au afirmat că, din 2024, Balan ar fi transmis informații secrete către ofițeri ai KGB-ului din Belarus. În anchetă apar întâlniri la Budapesta, contacte cu ofițeri belaruși, instrucțiuni și desigur bani. Iar dosarul nu este doar moldo-român. A fost parte dintr-o operațiune europeană mai largă împotriva unei rețele de spionaj belarus, cu implicarea României, Cehiei, Ungariei și Eurojust. Asta ridică dosarul de la nivelul unui caz individual de trădare la nivelul unei rețele regionale de intelligence ostil”, a precizat Curăraru.
Menționăm că în Republica Moldova, Alexandru Balan a fost condamnat în aprilie 2026 la un an și șase luni de închisoare pentru divulgarea secretului de stat, după ce și-a recunoscut vina. La câteva zile după extrădarea sa din România în Moldova, el a intrat în schimbul de persoane anunțat de Președinție.
Potrivit expertului, astfel de acțiuni reprezintă „un episod de război între servicii, negociat prin canale internaționale”.
„Rusia a ținut în captivitate doi angajați ai SIS. Moldova a avut pe masă două persoane utile pentru tabăra adversă și absolut toxice pentru țara noastră: o cetățeană rusă acuzată că acționa împotriva statului moldovean și un fost înalt ofițer SIS ajuns într-un dosar de trădare cu legătură directă spre KGB-ul belarus” , a subliniat Curăraru, menționând că astfel de acțiuni arată trei lucruri.
„Primul: Rusia și Belarus tratează Moldova ca teren operațional comun. Belarus funcționează ca anexă de securitate a ecosistemului rusesc. Când un fost adjunct SIS ajunge în contact cu KGB-ul belarus, iar schimbul final îl trimite în țara care îl exploata în scopuri de spionaj putem presupune că la Chișinău forțe ostile dețin o infrastructură de recrutare, protecție și recuperare.
Al doilea: Moldova nu a negociat singură. Mesajul Maiei Sandu numește SUA, Polonia și România. Asta contează. Un stat mic, singur, are puțină forță în fața Rusiei. Un stat mic, conectat la canale occidentale de securitate, poate obține rezultate chiar și în dosare foarte grele.
Al treilea: Rusia folosește captivitatea ca instrument de presiune. Transformă oamenii reținuți în monedă de schimb, așteaptă momentul politic și cere un preț. Este aceeași logică pe care Moscova a folosit-o și în alte cazuri cu jurnaliști, opozanți, militari, cetățeni străini sau persoane cu valoare de negociere”, a explicat Andrei Curăraru.
Pentru cetățeanul simplu, expertul susține că mesajul este evident: „orice moldovean ajuns în spațiul controlat de Rusia poate deveni piesă de schimb. Pentru angajați la stat, riscul este și mai mare”.
Ultimelestiri.md amintește că fostul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Balan, acuzat că spiona pentru KGB, a fost trimis în Belarus în cadrul unui schimb de prizonieri, a anunțat Maia Sandu. Într-o postare pe rețelele sociale, șefa statului a subliniat că, în schimbul eliberării a doi angajați SIS reținuți în Rusia, autoritățile de la Chișinău au transferat două persoane solicitate de cealaltă parte.
