Potrivit lui Vasile Costiuc, realitatea observată în timpul vizitei ar fi diferită de imaginea prezentată în spațiul public, transmite Ultimelestiri.md cu referire la agora.md.
„Ceea ce ni s-a spus până acum în presa noastră „liberă” nici pe departe nu corespunde realităților pe care le-am văzut acolo. În Beijing sunt mii de mașini noi, Mercedesuri, BMW-uri, Lexusuri, nu doar mașini chinezești. Asta înseamnă că există o clasă de mijloc, că oamenii au venituri și posibilități. Cafenelele și restaurantele sunt pline”, a declarat deputatul.
Întrebat despre situația libertăților civile, Costiuc a afirmat că, în opinia sa, China ar fi reușit să combine disciplina de stat cu anumite libertăți individuale.
„Oamenii au serviciu, au odihnă. Am filmat în Beijing și în alte orașe și am văzut tineri care se relaxează. Ei au reușit să îmbine ceea ce noi consideram un sistem totalitar cu libertăți și drepturi fundamentale, dar și cu reguli și disciplină”, a spus acesta.
Deputatul a menționat și aplicația WeChat, despre care a afirmat că este utilizată pe scară largă pentru servicii cotidiene.
„Pe WeChat au tot ce au nevoie. Un popor întreg are tot de ce are nevoie”, a adăugat Costiuc.
Declarațiile vin în contextul vizitei unei delegații a Parlamentului Republicii Moldova în China, desfășurată în perioada 21–30 aprilie, la invitația părții chineze. Din delegație au făcut parte mai mulți deputați, inclusiv Vasile Costiuc.
În paralel, organizații internaționale și rapoarte ale unor instituții specializate au exprimat în ultimii ani îngrijorări legate de situația drepturilor omului în China.
Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a semnalat existența unor acuzații privind munca forțată în regiuni locuite de minorități etnice, inclusiv uiguri, kazahi și tibetani, menționând posibile încălcări grave ale drepturilor fundamentale.
Freedom House a clasificat China în 2025–2026 drept „stat neliber”, cu scoruri reduse la capitolele drepturi politice și libertăți civile. De asemenea, organizația subliniază situații mai restrictive în regiuni precum Tibetul și Hong Kongul.
Amnesty International și Human Rights Watch au raportat, la rândul lor, restricții asupra libertății de exprimare, limitarea activității civice și presiuni asupra minorităților și grupurilor vulnerabile.
Cercetări ale Citizen Lab au indicat, de asemenea, că anumite platforme digitale din China, inclusiv WeChat, ar putea fi supuse unor mecanisme de cenzură aplicate la nivel de stat.
