Comparativ cu anul 2021, exporturile regiunii s-au diminuat cu aproximativ 54%, ceea ce reflectă amploarea crizei economice care afectează administrația de la Tiraspol, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Primele efecte majore ale crizei au fost resimțite în 2022, după invazia rusă în Ucraina și schimbarea radicală a contextului geopolitic regional. Potrivit datelor publicate de așa-zisul comitet vamal de stat de la Tiraspol, volumul comerțului exterior al regiunii a constituit 3,22 miliarde de dolari, dintre care 2,482 miliarde au reprezentat importuri, iar 738 de milioane – exporturi. Comparativ cu anul precedent, exporturile au scăzut cu aproximativ 200 de milioane de dolari.
Declinul a fost provocat de întreruperile din activitatea industrială, în special în sectorul metalurgic, de dificultățile logistice și de problemele de aprovizionare cu materii prime. În aprilie 2022, Uzina Metalurgică Moldovenească și-a suspendat temporar activitatea, reluând ulterior producția doar parțial, pe fondul instabilității energetice.
În 2023, tendința negativă s-a accentuat, iar în 2024 criza economică a devenit și mai vizibilă. Potrivit pretinsului minister al dezvoltării economice din regiune, Produsul Intern Brut s-a redus cu aproximativ 5,4%, iar comerțul exterior a scăzut cu peste 20%.
În decembrie 2024, administrația de la Tiraspol a instituit pentru prima dată regimul de stare de urgență economică, pe fondul riscului întreruperii livrărilor de gaze. Măsura a fost ulterior prelungită în repetate rânduri.
Criza gazelor lovește direct economia regiunii
Situația s-a deteriorat și mai mult în 2025, când regiunea a rămas temporar fără gaze în luna ianuarie. Reluarea livrărilor în februarie nu a stabilizat sistemul energetic, întrucât volumele au rămas insuficiente și instabile. Reducerea livrărilor de gaze de la 5,7 milioane la aproximativ trei milioane de metri cubi pe zi a afectat direct întreprinderile industriale, obligate să reducă producția sau să își suspende activitatea.
Expertul economic Ion Preașcă afirmă că economia regiunii transnistrene se află într-o criză continuă deja de aproape un deceniu, iar în ultimii ani aceasta s-a accentuat. Potrivit lui, întregul model economic al regiunii a depins de gazele furnizate de Rusia și de posibilitatea exportării producției industriale.
„Evoluția economiei în regiune depinde foarte mult atât de resursele energetice ieftine din Rusia, cât și de accesul pe piețe al producției. În regiune sunt vreo 200.000 de locuitori și câteva întreprinderi care produc ceva. 90% din producția lor este destinată exportului. Atâta vreme cât exportul este blocat sau sunt probleme cu livrările externe, atunci e o criză”, a explicat Preașcă.
„Modelul economic bazat pe gaze gratuite se prăbușește”
Potrivit expertului, principalul șoc economic a fost provocat de întreruperea livrărilor tradiționale de gaze rusești.
„Începând cu 1 ianuarie 2025, regiunea nu mai primește gaze ieftine, gratuite, în volume uriașe. Anterior, regiunea consuma peste două miliarde de metri cubi pe an, care permiteau MGRES-ului să producă energie, respectiv să-și asigure și industria lor cu energie și gaze ieftine”, a declarat Ion Preașcă.
În prezent, gazele ajung în regiune printr-un mecanism pe care expertul îl descrie drept „stufoș” și netransparent, iar volumele sunt de câteva ori mai mici decât în trecut. Ca urmare, centrala de la Cuciurgan nu mai poate produce suficientă energie pentru export sau pentru piața de pe malul drept al Nistrului.
Preașcă susține că efectele se resimt direct asupra principalelor întreprinderi industriale.
„Industria, uzina metalurgică, uzina de ciment, unele fabrici de materiale de construcție nu mai au posibilitatea de a lucra pe bază de gaz ieftin și funcționa tot anul împrejur. Toate acestea au dus, în anul trecut, la o scădere cu 15% a producției industriale. În anul curent cred că e la fel. Nu se prevăd schimbări radicale”, a adăugat expertul.
Potrivit acestuia, regiunea primește în prezent între două și trei milioane de metri cubi de gaze pe zi, adică mai puțin de un miliard de metri cubi anual — de trei-patru ori mai puțin decât înainte de 2024.
Expertul a amintit că anterior centrala de la Cuciurgan producea energie electrică pentru malul drept al Nistrului, iar plățile anuale de până la 150 de milioane de dolari contribuiau la susținerea economiei regiunii.
Întreprinderi care ar fi lucrat pentru sectorul militar rus
Ion Preașcă afirmă că unele întreprinderi industriale din regiune ar fi lucrat anterior pentru sectorul militar rus, activitate suspendată după începutul războiului împotriva Ucrainei.
„Câteva uzine de acolo lucrau pentru sectorul militar rusesc. Produceau bunuri cu dublă destinație. Ele chiar erau afiliate unor concerne militare rusești și acum nu li se mai permite să livreze producția”, a punctat expertul.
În opinia sa, regiunea va trebui să renunțe definitiv la modelul bazat pe resurse energetice gratuite și să își restructureze economia după principiile unei economii de piață.
„Ei trebuie să-și ia adio de la ideea că vor primi gaze ieftine, gratuite. Trebuie să-și restructureze economia ca să lucreze după principiile unei economii de piață”, a afirmat expertul.
Potrivit lui, multe întreprinderi industriale nu mai sunt competitive în condițiile în care trebuie să achite prețuri reale la energie.
„Acum, când plătesc un preț adecvat, producția lor nu mai este concurențială. Aceasta înseamnă că vor fi închise o parte din uzine sau capacități”, a adăugat Preașcă.
Chișinăul elimină facilitățile fiscale pentru regiune
Parlamentul de la Chișinău a votat recent eliminarea graduală, până la 1 ianuarie 2030, a facilităților fiscale pentru regiunea transnistreană. O parte din veniturile obținute prin uniformizarea taxelor și impozitelor urmează să fie direcționate către un fond de convergență destinat proiectelor de infrastructură și altor programe pentru localitățile din stânga Nistrului.
Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, susține că malul drept al Nistrului devine tot mai atractiv pentru locuitorii din regiunea transnistreană, în condițiile în care modelul economic bazat pe „resurse energetice gratuite” se epuizează. Potrivit oficialului, Chișinăul a devenit deja o destinație importantă pentru muncă, educație și servicii medicale, iar autoritățile pregătesc unificarea fiscală totală a celor două maluri până în anul 2030.
Salariile din stânga Nistrului, aproape la jumătate față de cele din dreapta
În perioada 2022–2026, salariile din regiunea transnistreană au crescut treptat, însă inflația a redus semnificativ puterea de cumpărare. Diferențele față de malul drept au rămas considerabile.
În 2022, salariul mediu nominal în regiune era estimat la aproximativ 5.600–5.800 de ruble locale, echivalentul a circa 5.400 de lei moldovenești. În sectorul bugetar, veniturile erau și mai mici, de aproximativ 4.100 de ruble lunar.
În 2023, salariul mediu a ajuns la circa 6.281 de ruble, în 2024 – la aproximativ 6.900 de ruble, iar în 2025 – la aproximativ 7.400 de ruble. La începutul anului 2026, salariul mediu estimat în regiune a ajuns la 7.700–7.900 de ruble, echivalentul a circa 8.400 de lei.
Prin comparație, salariul mediu estimat pentru malul drept al Nistrului în 2026 este de 17.400 de lei.
Administrația de la Tiraspol a introdus în ultimul an un regim special de achitare a salariilor în sectorul bugetar, cu plăți efectuate în două tranșe lunare, măsură justificată prin necesitatea „controlului finanțelor publice”.
La capitolul pensii, situația este și mai gravă. La sfârșitul anului 2023, pensia medie în regiune era de 1.538 de ruble, iar pensia minimă – de 800 de ruble, adică aproximativ 744 de lei moldovenești.
Expertul economic Veaceslav Ioniță afirmă că, în realitate, veniturile populației sunt mai mici decât înainte de criză.
„Salariul, după puterea reală de cumpărare, este mai slab acum decât în urmă cu trei ani. Dintr-un salariu, ei pot cumpăra, astăzi, mult mai puțin decât în 2021”, a declarat acesta.
Potrivit lui, modelul economic al regiunii nu mai este sustenabil, iar reintegrarea cu R. Moldova ar putea reprezenta o soluție pentru ieșirea din impas.
Regiunea, în continuare în stare de urgență economică
Criza energetică din regiunea transnistreană continuă să se agraveze pe fondul dependenței de gazele rusești și al reducerii drastice a veniturilor. Situația este complicată suplimentar de faptul că licența companiei Moldovagaz pentru livrarea gazelor către malul stâng expiră pe 30 iunie 2026.
Experții avertizează asupra riscului unor noi perturbări în aprovizionare și chiar asupra posibilității unui colaps economic.
În 2021, Moldovagaz și Gazprom au semnat un contract pe cinci ani privind furnizarea gazelor naturale în Republica Moldova. Din octombrie 2022, Gazprom a redus cu 30% volumele livrate R. Moldova, până la 5,7 milioane de metri cubi pe zi.
Începând cu 4 decembrie 2022, întregul volum de gaze furnizat de Gazprom a fost redirecționat către regiunea transnistreană, iar centrala de la Cuciurgan furniza peste 80% din energia electrică produsă pe malul drept.
Pe 1 ianuarie 2025, Gazprom a sistat complet livrările de gaze către regiune, după oprirea tranzitului prin Ucraina. Chișinăul și partenerii europeni au propus Tiraspolului să cumpere gaze la prețuri de piață, inclusiv cu sprijin financiar european, însă administrația separatistă a refuzat oferta.
În prezent, gazele care ajung în regiune sunt achitate de Federația Rusă și livrate printr-o schemă care implică firme din Emiratele Arabe Unite și compania ungară MET Group. Din februarie 2025, Moldovagaz a fost desemnată de ANRE drept furnizor responsabil pentru aprovizionarea regiunii.
Pe fondul reducerii volumelor de gaze, administrația separatistă a introdus în repetate rânduri măsuri stricte de economisire. Pe 4 martie, centrala de la Cuciurgan a trecut la producerea energiei electrice pe bază de cărbune.
„Fără gaz gratis, regiunea e în colaps”
Expertul în energetică Sergiu Tofilat afirmă că principala cauză a crizei este dependența regiunii de gazele gratuite oferite de Rusia.
„Fără gaz gratis, gata, regiunea e în colaps”, afirmă Tofilat.
Potrivit lui, dacă regiunea ar fi obligată să achite prețurile de piață, tarifele la gaze ar trebui majorate de 10–15 ori, iar cele la energie electrică – de aproximativ cinci ori.
Expertul avertizează că Rusia întâmpină dificultăți logistice în livrarea gazelor către regiune după pierderea tranzitului prin Ucraina, iar riscul întreruperii complete a livrărilor persistă.
„Se poate întâmpla ca și mâine să fie întreruptă livrarea gazului”, a precizat Sergiu Tofilat.
În opinia sa, autoritățile constituționale trebuie să fie pregătite inclusiv pentru un eventual proces de reintegrare.
„Trebuie să elaborăm un plan de reintegrare, să vedem care este bugetul, cât ne costă, ce putem acoperi noi și ce pot acoperi partenerii de dezvoltare”, a declarat expertul.
Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, admite că reintegrarea va presupune costuri substanțiale, însă evită deocamdată estimările exacte. Potrivit lui, o parte dintre resursele necesare ar urma să provină din fondul de convergență și cu sprijinul partenerilor europeni.
