Un vaccin personalizat pentru tratarea glioblastomului, un cancer cerebral cu creștere rapidă și incurabil care afectează patru din 100.000 de persoane din SUA, este sigur și provoacă răspunsuri imune robuste și ample care par să crească supraviețuirea fără recurență la un subset de pacienți după intervenția chirurgicală, potrivit unui studiu clinic aflat în stadiu incipient, condus în comun de cercetători de la Facultatea de Medicină a Universității Washington din St. Louis, transmite Ultimelestiri.md cu referire la mediafax.ro.
La pacienții cu o formă deosebit de agresivă de glioblastom, vaccinul nu a cauzat efecte secundare grave și a prelungit supraviețuirea generală a pacienților în comparație cu rezultatele anterioare după intervenția chirurgicală standard și chimio-radioterapie. Un supraviețuitor pe termen lung rămâne fără recurențe aproape cinci ani mai târziu.
Rezultatele studiului clinic de fază 1, efectuat la Centrul de Cancer Siteman au fost publicate pe 12 mai în Nature Cancer. Studiul a fost condus în comun de Mass General Brigham și Geneos Therapeutics, o companie de biotehnologie cu sediul în Philadelphia.
„Suntem extrem de încurajați de aceste rezultate”, a declarat Tanner M. Johanns, MD, PhD , autorul principal al studiului și profesor asistent în cadrul Diviziei de Oncologie din cadrul Departamentului de Medicină John T. Milliken de la WashU Medicine.
„Acest tip de vaccin este o premieră pentru glioblastom și este interesant să ne gândim cum putem valorifica această platformă individualizată de vaccinuri terapeutice ADN împotriva cancerului pentru a avea un impact pozitiv asupra vieții pacienților care luptă împotriva acestei boli. În plus, terapiile combinate care valorifică această platformă personalizată sunt în prezent investigate la WashU pentru a testa dacă rezultatele pot fi îmbunătățite în continuare.”
Noul tratament utilizează molecule de ADN modificate genetic, concepute pentru a stimula sistemul imunitar al pacientului împotriva cancerului. Fiecare tumoare a pacientului are proteine unice, specifice acelei tumori, iar acest vaccin activează sistemul imunitar al pacientului pentru a recunoaște aceste proteine și a elimina celulele tumorale.
Johanns a spus că, deși unele imunoterapii care vizează glioblastomul s-au dovedit promițătoare în studiile anterioare, acestea sunt în cele din urmă ineficiente în întârzierea sau prevenirea semnificativă a recurenței. Acest lucru se datorează probabil faptului că glioblastomul poate evolua și poate scăpa de atacul imun, dar vaccinul lui Johanns a fost conceput pentru a ajuta sistemul imunitar să recunoască multe ținte diferite de pe celulele canceroase. Așadar, chiar dacă tumora pierde mai multe dintre aceste ținte, vaccinul este încă capabil să genereze răspunsuri la multe altele.
În plus, glioblastomul este denumit o tumoare „rece”, ceea ce înseamnă că mediul tumoral este capabil să se ascundă de sistemul imunitar. Vaccinul împotriva cancerului utilizat în acest studiu, dezvoltat de Geneos Therapeutics, transformă tumorile reci în tumori „fierbinți”, care sunt apoi susceptibile la eradicarea mediată imun. Astfel, vaccinul este capabil să îmbunătățească răspunsul imun al pacientului prin țintirea proteinelor de pe celula canceroasă și prin făcând mediul din interiorul tumorii mai favorabil activării imune.
„Am ales o platformă bazată pe ADN deoarece ne-ar oferi oportunitatea de a viza mai multe proteine canceroase decât orice vaccin vizase până acum”, a spus Johanns, care tratează pacienți la Siteman și este membru cercetător acolo. „Ne-am gândit că, dacă am putea genera o gamă mai largă de răspunsuri imune împotriva acelor proteine, atunci acest lucru ar putea duce la un vaccin mai puternic în comparație cu alte platforme de vaccinare cu ținte proteice mai limitate.”
Această platformă de vaccinuri bazată pe ADN a fost capabilă să activeze sistemul imunitar al fiecărui pacient pentru a căuta până la 40 de proteine canceroase specifice tumorii fiecărui pacient – de două ori mai multe decât cele vizate de orice terapie vaccinală împotriva cancerului până în prezent.
Cercetătorii redau și povestea lui Kim Garland, asistenta medicală care a participat la studiul clinic și care a reușit să rămână în viață fără recidivă la aproape cinci ani de la diagnosticul inițial.
