Raportul de conformitate privind Republica Moldova a fost adoptat la 27 martie 2026, în cadrul celei de-a cincea runde de evaluare GRECO, consacrată prevenirii corupției și provocărilor de integritate la nivelul autorităților administrative centrale, transmite Ultimelestiri.md.
Oficiul Avocatului Poporului (OAP) anunță că raportul include și constatările instituției în procesul de raportare alternativă către GRECO, în special în domeniile accesului la informații de interes public și protecției avertizorilor de integritate.
În ceea ce privește accesul la informații publice, OAP a semnalat probleme persistente în aplicarea Legii nr. 148/2023. Instituția a examinat în 2024 și 2025 mai multe cereri privind încălcări ale dreptului la informație și a constatat răspunsuri formaliste, evazive sau incomplete, dar și refuzuri motivate prin protecția datelor personale.
Totodată, GRECO a remarcat că autoritățile respectă, în general, termenele legale pentru examinarea cererilor, iar rata medie de conformitate cu transparența proactivă a ajuns la 84%. Cu toate acestea, recomandarea a fost considerată doar parțial implementată, întrucât nu au fost organizate cursuri dedicate pentru persoanele cu funcții executive de conducere.
În domeniul protecției avertizorilor de integritate, OAP a raportat dificultăți practice și juridice, inclusiv lacune legislative, incertitudini privind statutul avertizorului, lipsa măsurilor provizorii de protecție și aplicarea neuniformă a legislației. De asemenea, instituția a atras atenția asupra culturilor organizaționale care descurajează raportarea neregulilor.
Raportul arată că, deși Poliția și Poliția de Frontieră au creat instrumente interne de sesizare, numărul avertizărilor rămâne foarte redus, fiind înregistrate doar două cazuri până în prezent.
GRECO a evidențiat și mai multe evoluții pozitive. Printre acestea se numără extinderea competențelor Procuraturii Anticorupție pentru investigarea unor categorii de persoane cu funcții executive de nivel superior, inclusiv președintele țării și membrii Guvernului.
De asemenea, raportul constată consolidarea mecanismelor interne din cadrul Autorității Naționale de Integritate, inclusiv măsuri pentru repartizarea mai echitabilă a volumului de muncă între inspectorii de integritate.
Documentul menționează și creșterea reprezentării femeilor în Poliție și Poliția de Frontieră. Ponderea femeilor a crescut de la 21,92% la 25,41% în Poliție și de la 26% la 30,23% în Poliția de Frontieră, inclusiv în funcții de conducere.
Printre alte evoluții pozitive se numără îmbunătățirea transparenței donațiilor către Poliție și Poliția de Frontieră, precum și dezvoltarea programelor de instruire și a mecanismelor de consiliere confidențială pentru angajați.
În același timp, GRECO semnalează mai multe lacune sistemice persistente. Raportul atrage atenția asupra problemelor legate de conflictele de interese, menționând că simpla „încurajare la abținere” nu echivalează cu o obligație legală clară.
Documentul mai critică lipsa unor progrese concrete în reglementarea activității de lobby, absența unor mecanisme eficiente de monitorizare a restricțiilor post-angajare pentru funcționarii cu funcții de conducere și neadoptarea unor coduri de conduită dedicate pentru anumite instituții.
GRECO mai constată că transparența consultărilor publice rămâne insuficient consolidată, în condițiile în care cadrul normativ privind termenele de consultare nu a fost modificat, iar noua lege privind participarea publicului la procesul decizional nu a fost încă adoptată.
În acest context, GRECO solicită autorităților moldovene să prezinte un nou raport de situație privind recomandările restante până la 30 septembrie 2027.
