Această mișcare poate deschide calea pentru ca una dintre cele mai influente figuri religioase din Rusia să fie adăugată pe lista neagră a blocului comunitar, transmite Ultimelestiri.md cu referire la digi24.ro.
Un „mini” pachet de sancțiuni este deja în pregătire, au declarat oficialii. UE a încercat pentru prima dată să-l includă pe Kirill pe lista neagră în 2022, acuzându-l că a susținut invazia pe scară largă a Ucrainei și că a răspândit propagandă revizionistă. Însă Ungaria, sub conducerea lui Orban, a blocat această măsură, calificând-o drept o chestiune de libertate religioasă. Bruxelles speră că succesorul lui Orban, Peter Magyar, va permite acum adoptarea deciziei. Magyar dorește să se distanțeze de utilizarea notorie a dreptului de veto de către Orbán.
„Sancțiunile care ar submina stabilitatea economică a Ungariei sunt absolut inacceptabile”, a declarat pentru Euronews Marton Hajdu, un aliat apropiat al lui Magyar, care prezidează comisia pentru afaceri externe a parlamentului ungar.
„Dar în cazurile în care guvernul anterior a folosit puterea statului ungar pentru a încheia acorduri private, mă aștept ca noul guvern să nu blocheze eforturile comune ale UE de a crește presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt acestui război.”
Alte persoane din Rusia au fost inițial incluse pe lista sancțiunilor, dar au fost ulterior eliminate la insistența lui Orban, în special ministrul Sportului, Mikhail Degtyaryov, și oligarhul Viatcheslav Kantor. Acum, numele lor ar putea fi readuse în discuție.
„Revizuirea listelor nu este ceva neobișnuit”, a declarat pentru Euronews o sursă diplomatică din UE.
Sancțiunile se bazează pe unanimitate, iar lista numelor propuse se poate modifica pe măsură ce negocierile avansează. Prim-ministrul slovac Robert Fico, care și-a folosit dreptul de veto pentru a scuti unele persoane din Rusia, nu se afla în funcție când UE a încercat să-l includă pe Kirill pe lista neagră în 2022.
„Flota fantomă” sub lupă
În plus, propunerea în curs de elaborare, care are o amploare limitată, vizează o mână de nave din „flota fantomă” pe care Rusia le folosește pentru a ocoli restricțiile occidentale privind vânzările de petrol.
„Flota fantomă” a fost acuzată că navighează sub pavilioane false și cu asigurări sub standard, că se angajează în acte de sabotaj și că amenință mediul. În ultimele luni, mai multe țări, precum Franța, Suedia și Polonia, au abordat nave suspecte, demonstrând o determinare mai mare de a combate eludarea sancțiunilor. Înaltul Reprezentant Kaja Kallas a îndemnat UE să acționeze mai rapid împotriva „flotei fantomă”, fără a aștepta un pachet complet de sancțiuni.
„Am adoptat, de asemenea, abordarea conform căreia lucrăm în mod continuu la sancțiunile împotriva «flotei fantomă», astfel încât nu elaborăm pachete mari, ci, de îndată ce aflăm despre nave, le vom include”, a spus ea.
În consecință, UE va începe să vizeze în mod continuu navele din „flota fantomă” și anumite persoane, o noutate în modul de lucru al blocului comunitar. Ambasadorii urmează să poarte o primă discuție cu privire la propunere vineri, cu scopul de a o adopta în cadrul Consiliului Afaceri Externe din 15 iunie. Se preconizează că cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni economice va fi prezentat în iunie, cu speranța că va fi aprobat definitiv până la 15 iulie.
Profitând de impulsul creat după plecarea lui Orban, UE ia în considerare, de asemenea, modificarea perioadei de reînnoire a sancțiunilor de la șase luni la un an, lucru la care prim-ministrul ungar s-a opus vehement pentru a-și păstra dreptul de veto.
