Potrivit analizei, schimbările climatice ar putea transforma mai multe regiuni din Europa Centrală în viitoare focare ale bolii tropicale, scrie Euronews, transmite Ultimelestiri.md cu referire la digi24.ro.
Studiul arată că 139 de țări sau regiuni sunt deja considerate zone de risc pentru chikungunya, o boală virală transmisă de țânțari. Aceste teritorii reprezintă aproximativ 21,3% din suprafața terestră a lumii.
„Arătăm însă că, potrivit modelelor climatice, virusul se va extinde și mai mult spre nord, în regiunile temperate, în special în nord-estul Americii de Nord, Europa Centrală și Asia de Est”, a declarat doctorul Ye Xu, coautor al studiului.
Cum schimbă clima comportamentul țânțarilor
Virusul chikungunya este transmis în principal de țânțarul Aedes aegypti, cunoscut și ca țânțarul febrei galbene, specie care prosperă în zonele tropicale și în apropierea așezărilor umane.
În ultimii ani însă, schimbările climatice și mobilitatea crescută a populației au favorizat extinderea țânțarilor purtători de boli și apariția unor variante virale adaptate la noi condiții.
În timpul unui focar de chikungunya din Oceanul Indian, în perioada 2005-2006, oamenii de știință au identificat o mutație a virusului care i-a crescut capacitatea de adaptare la țânțarul-tigru asiatic.
„Pentru că acest țânțar tolerează mai bine temperaturile mai scăzute decât țânțarul febrei galbene, încălzirea globală îi poate permite să se stabilească în regiuni care înainte erau prea reci”, a explicat doctorul Yang Wu, coautor al studiului.
„Odată ce țânțarii compatibili se stabilesc într-o regiune, crește și riscul transmiterii locale a virusului chikungunya”, a adăugat el.
Cercetătorii au descoperit și că temperaturile mai ridicate accelerează dezvoltarea virusului în interiorul țânțarilor. La temperaturi între 18 și 28 de grade Celsius, virusul devine capabil să fie transmis de aproximativ patru-cinci ori mai repede, ceea ce crește riscul apariției focarelor.
Virusul chikungunya, o amenințare globală pentru sănătate
Cercetătorii avertizează că chikungunya a devenit o amenințare globală pentru sănătate. Transmiterea locală a virusului a fost raportată în 114 țări, iar peste trei sferturi din populația lumii este considerată expusă riscului.
Rata mortalității este estimată la aproximativ 1,3 cazuri la mia de îmbolnăviri, iar boala provoacă anual pierderea a circa 284.000 de ani de viață sănătoasă ajustați pentru dizabilitate, indicator care măsoară impactul bolilor și al dizabilităților asupra populației.
Pentru a estima extinderea viitoare a virusului, cercetătorii au analizat zeci de mii de date geografice privind prezența virusului și a celor două specii de țânțari care îl transmit. Ei au modelat modul în care distribuția actuală a acestora s-ar putea schimba până în anul 2100, pe baza a 16 scenarii climatice elaborate de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) al ONU.
Aceste scenarii simulează modul în care emisiile de gaze cu efect de seră și schimbările sociale ar putea influența clima până la finalul secolului. Deși amploarea exactă a răspândirii depinde de scenariul climatic analizat, Europa central-nordică, nord-estul Americii de Nord și Asia de Est apar constant ca viitoare focare majore.
În prezent, virusul nu este endemic în Europa sau America de Nord, iar cazurile identificate în aceste regiuni sunt asociate în principal cu persoane care au călătorit în zone tropicale sau subtropicale.
„Sistemele de sănătate trebuie să se pregătească din timp”
Potrivit Organizației Panamericane a Sănătății, în 2025 au fost raportate la nivel global 502.264 de cazuri de chikungunya și 186 de decese în 41 de țări și teritorii.
Cercetătorii avertizează că impactul bolii ar putea crește odată cu schimbările climatice, care modifică profund distribuția bolilor infecțioase.
„Publicul nu trebuie să intre în panică, dar sistemele de sănătate trebuie să se pregătească din timp”, a avertizat doctorul Ye Xu. Printre măsurile recomandate se numără monitorizarea populațiilor de țânțari, pregătirea personalului medical pentru recunoașterea rapidă a virusului, consolidarea măsurilor de combatere a țânțarilor și elaborarea unor planuri rapide de intervenție înainte de apariția focarelor.
„Aceste măsuri sunt deosebit de importante în regiunile temperate, unde boala nu a fost până acum o problemă obișnuită de sănătate publică”, a adăugat cercetătorul. Autorii studiului spun că state aflate în zonele de risc identificate, precum Marea Britanie, Germania, Statele Unite, China și Japonia, ar trebui să prioritizeze supravegherea țânțarilor și pregătirea sistemelor medicale înainte de 2040.
