Potrivit expertului, actuala situație este rezultatul confruntărilor politice și al incapacității actorilor implicați de a identifica o soluție comună. În lipsa unei Adunări Populare funcționale, regiunea nu poate adopta acte normative și decizii importante pentru activitatea administrației locale, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
„Este o situație, un mecanism de compromis în care fiecare parte, cel puțin la moment, cedează anumite chestiuni, fiindcă trebuie să ieșim din faptul că nu avem o APG care nu poate aproba legi locale, acte normative locale”, a declarat Igor Bucătaru.
Analistul consideră că depășirea impasului depinde în mare măsură de comunicarea dintre Chișinău și Comrat și de evitarea pozițiilor radicale.
„Lucrurile trebuie puse la punct. Cât va fi posibil, trebuie de văzut unde de găsit compromis. Nu de mers pe mâna radicalilor”, a afirmat expertul Promo-LEX.
În prezent, una dintre principalele probleme este lipsa unui Consiliu Electoral Central funcțional al Găgăuziei. Deși Comisia Electorală Centrală a R. Moldova este singura autoritate electorală care funcționează în acest moment, legislația nu stabilește clar dacă aceasta poate organiza alegeri regionale în autonomie, ceea ce generează un vid juridic.
În opinia lui Bucătaru, există două căi prin care situația ar putea fi deblocată.
Prima presupune modificarea Codului Electoral de către Parlament, astfel încât Comisia Electorală Centrală să primească în mod expres competența de a organiza și alegeri regionale în Găgăuzia. A doua variantă ar fi sesizarea Curții Constituționale pentru a interpreta dacă normele aplicabile alegerilor locale pot fi extinse și asupra scrutinelor regionale din autonomie. O asemenea decizie ar putea oferi temeiul legal necesar pentru organizarea alegerilor.
Totodată, expertul avertizează că orice intervenție a autorităților centrale trebuie însoțită de o comunicare eficientă pentru a evita percepția că Chișinăul intervine excesiv în afacerile autonomiei.
„Partea proastă va fi că se va crea impresia că Chișinăul se implică direct. Și aici mult contează comunicarea. De comunicat cât mai mult despre cine se face vinovat de această situație”, a declarat Bucătaru.
Analistul Promo-LEX atrage atenția că eventualele alegeri anticipate pentru funcția de bașcan al Găgăuziei ar putea întâmpina dificultăți similare celor care afectează scrutinul pentru APG.
„Trebuie să fie declarată vacanța respectivă și trebuie să fie declarate alegeri noi. Iarăși vor veni celelalte probleme. Nu putem să ne grăbim, să fixăm data în momentul în care încă nu e clar care va fi mecanismul”, a explicat acesta.
Ședința Adunării Populare a Găgăuziei din 2 iunie, în cadrul căreia urma să fie examinat un document de compromis privind organizarea alegerilor pentru legislativul local, a eșuat din lipsă de cvorum. Ulterior, Nicolai Ormanji și-a anunțat demisia din funcția de președinte interimar al APG.
În același timp, vicepreședintele APG, Gheorghe Leiciu, a declarat că funcția de bașcan ar trebui declarată vacantă, iar autoritățile competente să stabilească data unor noi alegeri, argumentând că decizia Curții de Apel Chișinău în dosarul Evgheniei Guțul îi limitează acesteia posibilitatea de a-și exercita atribuțiile.
Mandatul actualei Adunări Populare a expirat în noiembrie 2025, însă alegerile programate pentru 2026 au fost anulate succesiv de instanțele de judecată. Potrivit unei analize realizate de ADEPT, blocajul a început după dizolvarea organului electoral local de către APG, decizie anulată ulterior de Curtea Supremă de Justiție. Ulterior, disputele privind denumirea și componența structurii electorale au împiedicat din nou desfășurarea scrutinului.
În prezent, Curtea Constituțională examinează o sesizare depusă de Ministerul Justiției privind unele atribuții ale APG în domeniul electoral și al numirilor în structurile teritoriale ale instituțiilor de forță. Autoritățile centrale susțin că, într-un stat unitar, instituții precum Ministerul Afacerilor Interne sau Serviciul de Informații și Securitate nu pot avea o dublă subordonare.
