În cadrul dezbaterilor parlamentare asupra proiectului, Mărgărint a solicitat autorilor să prezinte exemple concrete din statele Uniunii Europene în care un minister gestionează un registru al instituțiilor mass-media scrise și online și are atribuții legate de înscrierea sau radierea acestora, transmite Ultimelestiri.md.
Deputatul a afirmat că un asemenea mecanism ar putea genera riscuri de ingerință administrativă și influență indirectă asupra activității presei, motiv pentru care a cerut clarificări privind practicile existente la nivel european.
În răspunsul său, deputata PAS Liliana Nicolaescu-Onofrei a invocat recomandările europene în domeniu și a menționat că statele au libertatea de a decide ce autoritate gestionează astfel de registre. Totodată, aceasta a precizat că recomandările europene fac referire, de regulă, la autorități de reglementare independente sau la mecanisme de autoreglementare și s-a declarat deschisă discutării posibilității ca această atribuție să fie exercitată de o entitate independentă.
Nicolae Mărgărint a susținut ulterior că nu a primit un exemplu concret dintr-un stat membru al Uniunii Europene în care Ministerul Culturii să administreze un registru similar pentru presa scrisă și online.
Potrivit deputatului, pentru a evita orice suspiciune de influență politică asupra instituțiilor media, registrul ar trebui administrat de o structură independentă, în conformitate cu principiul independenței presei față de puterea executivă.
Prevederea criticată face parte din noul proiect al Legii privind mass-media, aprobat de Parlament în prima lectură. Potrivit documentului, Registrul furnizorilor de servicii mass-media va fi gestionat de Ministerul Culturii și va avea rolul de a asigura evidența administrativă a furnizorilor de servicii mass-media, precum și de a facilita accesul publicului la informații privind proprietatea și principalele surse de finanțare ale instituțiilor media.
Autorii proiectului subliniază că înscrierea în registru va fi benevolă și nu va constitui o condiție pentru desfășurarea activității jurnalistice. Ei susțin că noua lege urmărește armonizarea legislației Republicii Moldova cu Regulamentul european privind libertatea mass-media și consolidarea transparenței și independenței editoriale în sectorul media.
Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua. Dacă va fi adoptat definitiv, noua lege va intra în vigoare la șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial.
