Potrivit expertului, una dintre cauze este modul în care țara gestionează energia produsă din surse regenerabile. El afirmă că, la miezul zilei, panourile solare din Republica Moldova produc mai multă energie decât este consumată intern: circa 1.000 MW, față de un consum de aproximativ 400 MW, transmite Ultimelestiri.md cu referire la infotag.md.
În lipsa unor capacități suficiente de stocare, energia produsă în exces trebuie vândută rapid, uneori la preț zero sau chiar negativ. Seara, însă, Republica Moldova ajunge să importe curent la prețuri de 130 de euro/MWh sau mai mult.
Munteanu susține că problema este agravată de capacitatea redusă de stocare. În 2025, Republica Moldova avea capacități de doar 15-16 MWh, într-un sistem cu o putere instalată de 1 GW. Din 2026, fiecare licitație de producere a energiei ar urma să fie condiționată de instalarea bateriilor, iar până în 2030 capacitatea de stocare ar putea ajunge la 2.000 MWh. Expertul consideră însă că această capacitate ar fi necesară deja în prezent.
O altă cauză invocată de Munteanu ține de agricultură, despre care spune că a pierdut capacități importante de producere a bunurilor cu valoare adăugată. Potrivit acestuia, Republica Moldova exportă tot mai multe semințe de floarea-soarelui, în loc să le proceseze în țară.
El afirmă că în perioada 2025-2026 au fost exportate 494.000 de tone de semințe de floarea-soarelui. În același timp, în perioada 2022-2023, produsele procesate, precum uleiul și făina, au adus 4,4 miliarde de lei, în timp ce semințele crude au generat 2,5 miliarde de lei.
Expertul susține că state precum Turcia, România și Bulgaria cumpără materia primă ieftin, o procesează și apoi vând produse finite mai scumpe, în timp ce fabricile din Republica Moldova lucrează sub capacitate. Potrivit lui, industria prelucrătoare funcționează la mai puțin de 40% din potențial.
Munteanu atrage atenția și asupra situației din sectorul vitivinicol. El afirmă că Republica Moldova exportă în continuare volume mari de vin în vrac, respectiv 72,6 milioane de litri în 2026, de trei ori mai mult decât în anul 2000.
Potrivit expertului, această creștere nu ar trebui privită ca o performanță, deoarece vinul vândut în vrac aduce doar 35% din valoarea totală a exporturilor de vin. El compară cele 47 de milioane de euro obținute din vinul vrac cu 118 milioane de euro generate de vinul îmbuteliat, deși acesta este exportat în volume mai mici.
O problemă similară este invocată și în cazul educației. Munteanu afirmă că Republica Moldova ajunge să „exporte oameni în vrac”, prin plecarea forței de muncă peste hotare, în loc să valorifice mai bine capitalul uman în interiorul țării.
Expertul mai susține că băncile nu sprijină suficient economia reală. În opinia sa, bani există, însă accesul la finanțare rămâne dificil pentru antreprenori și pentru cei care vor să dezvolte afaceri.
Principala problemă, în opinia lui Igor Munteanu, este faptul că Guvernul nu a devenit un partener real al mediului de afaceri. El consideră că toate aceste dificultăți au un numitor comun: un stat care planifică producția fără să țină cont de utilizare, acordă subvenții fără condiții clare și controlează fără să-și asume responsabilitatea pentru abuzuri.
Munteanu concluzionează că reformele superficiale nu sunt suficiente, iar schimbarea esențială de care are nevoie Republica Moldova este reforma statului ca instituție.
