Expertul consideră că Republica Moldova a înregistrat progrese importante în ultimii ani, însă succesul negocierilor va fi determinat de capacitatea autorităților de a transforma reformele asumate în rezultate concrete și sustenabile, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Reforma justiției, în centrul evaluării europene
Andrei Curăraru susține că una dintre cele mai importante condiții pentru consolidarea statului de drept este finalizarea procesului de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor. Totuși, unele evoluții recente ridică semne de întrebare privind consecvența reformei.
„Depinde de perspectiva pe care și-o propune Republica Moldova și de modalitatea de evaluare a acestor criterii. Ori pe hârtie noi putem să terminăm vettingul cu siguranță în perioada următoare, dar mai există și inițiativa de full vetting, adică vettingul tuturor judecătorilor din sistemul de justiție al Republicii Moldova”, a declarat expertul în cadrul emisiunii „În Context”.
Acesta a menționat și decizia recentă a Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea unei hotărâri legate de evaluarea unui procuror, apreciind situația drept „un flăguleț roșu” care va trebui urmărit în continuare.
Dosarele de corupție, indicator al eficienței sistemului
Pe lângă reformele instituționale, Uniunea Europeană va urmări și eficiența justiției în examinarea dosarelor, în special a celor de mare corupție.
Potrivit lui Curăraru, durata excesivă a proceselor reprezintă una dintre vulnerabilitățile sistemului judiciar moldovenesc.
„În mediu, depășește 450 de zile un dosar penal în instanțele noastre, asta este destul de mult și la nivel european. Trebuie să facem așa ca această povară mare care este pe judecători să fie relaxată”, a explicat expertul.
El a subliniat că Bruxelles-ul va evalua inclusiv modul în care sunt investigate și soluționate dosarele de corupție la nivel înalt și cazurile de corupție sistemică aflate în prezent pe rol.
În același timp, Curăraru consideră că activitatea instituțiilor anticorupție reprezintă un test important pentru capacitatea statului de a combate fenomenul corupției.
„Asta se vede și în cadrul diferitor arestări și percheziții pe care le face CNA constant, inclusiv la realizarea proiectelor europene. Ele vor conta pentru a elucida dacă ne descurcăm cu acest flagel din interiorul sistemului nostru de administrație publică și nu numai”, a afirmat expertul.
Gestionarea fondurilor europene, un criteriu esențial
Un alt domeniu care va fi monitorizat atent de Uniunea Europeană este administrarea fondurilor publice și a resurselor financiare europene.
Curăraru a remarcat că existența unor dosare care vizează primari și funcționari de rang înalt demonstrează atât capacitatea instituțiilor de a identifica nereguli, cât și necesitatea finalizării investigațiilor.
„Aici cred că este legătura dintre controlul finanțelor publice și justiție, în acest sens, ambele fiind privite la fel de importante, iar capacitatea de a asigura acest lucru va fi unul dintre criteriile UE”, a declarat acesta.
Beneficii înainte de aderarea deplină
Expertul susține și ideea unei integrări graduale în structurile europene, care ar permite cetățenilor să beneficieze mai devreme de avantajele apropierii de UE.
„Pe noi ne interesează nu atât un drept de veto la nivel european, dar ne interesează mai degrabă capacitatea de a exporta nelimitat pe piața unică europeană, finanțările care pot veni din Europa, posibilitatea de a te stabili pe teritoriul Uniunii Europene și de a lucra în UE”, a spus Curăraru.
Obiectivul aderării până în 2030
În opinia expertului, ținta anunțată de autorități privind aderarea la Uniunea Europeană până în anul 2030 rămâne realizabilă, dacă reformele vor continua într-un ritm susținut.
„Putem să vorbim despre un optimism moderat, pentru că obiectivul de 2030 este unul poate prea optimist, dar realist, dacă ne facem tema de acasă”, a concluzionat Andrei Curăraru.
La 15 iunie, Republica Moldova a deschis oficial negocierile pentru Clusterul 1 – „Fundamentele”, care include reforma justiției, combaterea corupției, funcționarea instituțiilor democratice, protecția drepturilor omului și gestionarea transparentă a finanțelor publice. Potrivit metodologiei actuale de extindere a Uniunii Europene, acest cluster rămâne deschis pe întreaga durată a negocierilor și este ultimul care poate fi închis, fiind considerat principalul indicator al credibilității reformelor implementate de statele candidate.
