Specialiștii avertizează că pericolul nu vine neapărat din existența acoperișurilor, ci din lucrările de renovare, reparație sau demolare. Atunci când materialele care conțin azbest sunt sparte, tăiate sau degradate, acestea pot elibera în aer fibre microscopice care, odată inhalate, pot provoca afecțiuni grave, transmite Ultimelestiri.md cu referire la zdgust.md.
Ce este azbestul și de ce este considerat periculos
Azbestul reprezintă un grup de minerale fibroase naturale, utilizate zeci de ani în construcții datorită rezistenței lor la foc și uzură. Printre cele mai cunoscute tipuri se numără crisotilul, crocidolitul și amozitul, ultimele două fiind considerate cele mai periculoase.
Fibrele de azbest nu pot fi observate cu ochiul liber și nu au miros. Odată ajunse în plămâni, acestea pot provoca boli severe, precum:
- azbestoza, o afecțiune pulmonară ireversibilă;
- cancer pulmonar;
- cancer al laringelui și ovarelor;
- mezoteliom, o formă agresivă și incurabilă de cancer.
Medicii atrag atenția că simptomele pot apărea la zeci de ani după expunere, uneori chiar după 20-40 de ani.
Cum este reglementat azbestul în Republica Moldova
Legislația națională interzice comercializarea și utilizarea produselor noi care conțin azbest. Totuși, materialele deja instalate, inclusiv foile de ardezie utilizate pentru acoperișuri, pot fi folosite până la expirarea duratei lor de viață.
Ministerul Mediului precizează că deșeurile care conțin azbest sunt considerate periculoase și trebuie gestionate în condiții stricte de siguranță. Acestea trebuie colectate separat, ambalate etanș, etichetate și transportate în mod controlat pentru a preveni răspândirea fibrelor în aer.
O problemă agravată de lipsa infrastructurii
Autoritățile recunosc că Republica Moldova nu dispune încă de infrastructura necesară pentru gestionarea eficientă a deșeurilor cu azbest. În prezent, proprietarii sunt obligați să le păstreze în condiții de siguranță până la identificarea unor soluții viabile de eliminare.
De asemenea, nu există terenuri special amenajate pentru depozitarea acestui tip de deșeuri, iar distrugerea sau abandonarea lor este interzisă.
Cele mai mari riscuri apar în timpul renovărilor
Experții spun că intervențiile asupra clădirilor vechi reprezintă principala sursă de expunere la azbest. Fără măsuri adecvate de protecție, muncitorii și locatarii pot inhala fibrele eliberate în timpul lucrărilor.
În astfel de cazuri, materialele trebuie manipulate doar de persoane instruite, care folosesc echipamente speciale de protecție și metode de reducere a prafului.
Azbestul domină încă fondul locativ
Statisticile arată că acoperișurile din azbest sunt predominante în majoritatea localităților din țară. În cazul caselor individuale, ponderea acestora depășește 80%, iar în locuințele înșiruite ajunge la peste 82%.
Chiar și în blocurile de apartamente, aproximativ 40% dintre clădiri au încă acoperișuri care conțin azbest.
Cele mai multe astfel de construcții au fost ridicate între anii 1946 și 1970, ceea ce explică de ce problema continuă să reprezinte o provocare pentru autorități și proprietari.
Ministerul Mediului anunță că lucrează la noi reglementări privind gestionarea deșeurilor din construcții și demolări, inclusiv a celor care conțin azbest, în cadrul procesului de aliniere la standardele Uniunii Europene.
