Potrivit Biroului Național de Statistică, aproape 41% din cheltuielile anuale ale unui cetățean din R. Moldova sunt destinate alimentelor și băuturilor nealcoolice, cea mai mare pondere din bugetul unei familii, transmite Ultimelestiri.md cu referire la europalibera.org.
În prezent, multe produse alimentare de bază beneficiază de o cotă redusă de TVA de 8%, însă proiectul reformei fiscale prevede introducerea unei cote unice de 20%.
Analiza prețurilor efectuată de jurnaliștii de la Europalibera.org pentru 15 produse esențiale, documentate în marile supermarketuri și la Piața Centrală din Chișinău, arată că în prezent un astfel de coș costă 683 de lei. După majorarea TVA, fără a lua în calcul inflația, costul ar ajunge la 751,3 lei. Cu inflația prognozată de 5%, același coș ar putea costa 786,7 lei.
Asta înseamnă o scumpire de peste 100 de lei doar pentru produsele de bază.
Creșterea efectivă generată de TVA este de aproximativ 10%, nu de 12%, deoarece majorarea nu afectează prețul de bază al produsului, ci valoarea taxei colectate de stat, care este ulterior reflectată în prețul final.
Pe lângă alimente, reforma fiscală va afecta și serviciile de bază. Datele Biroului Național de Statistică arată că, din cei aproximativ 5.000 de lei cheltuiți lunar, în medie, de un moldovean în 2025, 16,2% merg pentru locuință, apă, electricitate și combustibili.
Asta înseamnă aproximativ 800 de lei pe lună.
Cu TVA majorat de la 8% la 20%, cheltuielile medii la utilități ar putea ajunge la 880 de lei, iar cu inflația inclusă – la 924 de lei. Rezultă o creștere de 124 de lei lunar, cu mențiunea că în sezonul rece costurile pot fi considerabil mai mari.
Și medicamentele ar putea deveni mai scumpe.
Potrivit datelor oficiale, un moldovean cheltuie în medie 230 de lei pe medicamente și servicii medicale. După aplicarea noii cote de TVA și a inflației estimate, suma ar putea ajunge la 255 de lei, adică cu 25 de lei mai mult.
În total, pentru alimente, utilități și medicamente, impactul lunar estimat ajunge la aproximativ 250 de lei de persoană. Dacă se adaugă și alte cheltuieli precum haine, transport, vacanțe sau alte bunuri de consum, suma poate fi și mai mare.
Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat recent că pentru aproximativ 80% dintre cetățeni efectul reformei nu ar trebui să depășească 200 de lei lunar.
Pentru cei afectați, autoritățile promit măsuri compensatorii, inclusiv „indemnizații pentru muncă” în valoare de 200 de lei și posibile compensații pentru energia consumată.
În schimb, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, critică dur reforma și avertizează că aceasta ar putea genera un val de scumpiri în lanț și o accentuare a sărăciei.
Potrivit acestuia, în cazul adoptării reformei, statul va fi obligat să indexeze pensiile și salariile pentru a menține puterea de cumpărare.
Planul fiscal pentru 2027 prevede și o reducere a impozitului pe venit de la 12% la 7%, reducerea contribuției pentru asigurarea medicală de la 9% la 7%, transferarea contribuției sociale de 21% în sarcina angajatului prin majorarea salariului brut și înlocuirea scutirii personale cu o plată directă de până la 500 de lei.
Calculele făcute pe trei scenarii salariale, salariul minim, salariul mediu și un salariu brut de 25.000 de lei, arată că beneficiul net pentru angajați ar putea fi limitat.
Pentru un salariat cu salariul minim pe economie, impactul net după ajustările fiscale și după scumpirea coșului de bază ar fi de doar 6 lei pe lună. Pentru un salariu mediu, câștigul ar ajunge la 58 de lei, iar pentru un salariu de 25.000 de lei — la 103 lei.
Situația pensionarilor rămâne incertă. La începutul anului, în Republica Moldova erau înregistrați aproximativ 670.000 de pensionari, adică aproape o treime din populație, cu o pensie medie de 4.500 de lei.
Deși pensiile au fost indexate cu 6,84% în luna aprilie, proiectul „Politica fiscală 2027” nu conține deocamdată nicio prevedere clară privind protejarea acestei categorii în fața noilor scumpiri.
