Potrivit expertului, infractorii cibernetici nu se bazează doar pe tehnici de manipulare standard, ci analizează vulnerabilitățile emoționale ale victimelor și își construiesc scenarii convingătoare pentru a le determina să ofere date personale sau bani, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
Expertul spune că metodele folosite de escroci s-au schimbat considerabil în ultimii ani, devenind mult mai complexe și mai greu de identificat.
„Dacă cinci ani în urmă vorbeam despre situația când te suna un angajat bancar și-ți spunea că acum contul tău bancar este devalizat și urgent trebuie să ne dai datele bancare ca să oprim aceste acțiuni, acum lucrurile au devenit mai sofisticate. Acum schema nu se mai rezumă doar la o istorie de devalizare. Se inventează mai multe istorii prin care persoanele mult mai facil își divulgă datele cu caracter personal, în mod special accesul la conturile bancare”, a explicat Alexandru Bot.
Potrivit expertului, fraudele nu se limitează la obținerea accesului la conturile bancare prin transferuri online. În multe cazuri, victimele sunt convinse să își retragă singure economiile și să le transmită escrocilor.
„Nu este vorba doar despre escrocherii online care presupun transferul de la un cont bancar la altul. Istoriile furnizate persoanelor sunt atât de credibile, încât persoanele singure scot banii de pe cont și uneori chiar îi transmit escrocilor în format cash prin curieri sau intermediari”, a precizat Alexandru Bot.
Un alt element exploatat de infractori este vulnerabilitatea emoțională a victimelor. Expertul menționează că sentimente precum rușinea sau teama de a fi judecate îi determină pe mulți să nu raporteze escrocheriile și, în unele cazuri, chiar să cedeze șantajului.
„Sunt exploatate anumite vicii sociale precum este rușinea. Oamenii nu vor să recunoască că au fost victimele unei escrocherii și singuri dau bani ca această informație să nu fie divulgată. Este un fenomen foarte periculos și este straniu cât de ușor el este exploatat. Când un escroc discută cu victima, primul lucru pe care-l face este să identifice coarda sensibilă a omului, astfel încât omul să livreze singur informația necesară”, a mai spus expertul.
