Documentul facilitează schimbul de probe electronice necesare procedurilor penale între statele care au ratificat Protocolul. În prezent, o asemenea procedură poate dura între șase luni și doi ani, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldpres.md.
Mai exact, documentul introduce instrumente suplimentare ce permit autorităților competente să beneficieze de o asistență reciprocă mai eficientă și de un acces rapid și legal la probe electronice aflate în alte state, pentru prevenirea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor comise prin intermediul sistemelor informatice sau care implică utilizarea datelor electronice.
Proiectul a fost prezentat în Parlament de secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne, Valentin Cioclea. Potrivit oficialului, scopul documentului este ratificarea unui instrument juridic internațional care modernizează cooperarea dintre state în investigarea fraudelor și a infracțiunilor informatice.
„În prezent, o mare parte din informațiile necesare investigării infracțiunilor sunt deținute de furnizorii de servicii electronice și de platformele digitale amplasate în alte state. Procedurile clasice de cooperare internațională sunt deseori prea lente pentru natura datelor electronice, care pot fi șterse sau modificate într-un timp foarte scurt, în lipsa obligației statelor de a le păstra pentru o anumită perioadă. Protocolul instituie mecanisme moderne de cooperare, care permit obținerea mai rapidă a probelor electronice, asigurând, în același timp, garanțiile privind drepturile fundamentale și protecția datelor cu caracter personal”, a afirmat Valentin Cioclea.
Implementarea Protocolului va reveni, potrivit atribuțiilor, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale, Ministerului Justiției, Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică.
Documentul mai prevede proceduri pentru divulgarea datelor informatice stocate, acordarea de asistență reciprocă în situații de urgență, cooperarea internațională în lipsa unor acorduri aplicabile, precum și constituirea echipelor comune de investigație.
Totodată, Protocolul instituie garanții privind respectarea drepturilor omului și protecția datelor cu caracter personal. Statele și furnizorii de servicii vor putea refuza sau condiționa cooperarea atunci când solicitările nu respectă aceste garanții. De asemenea, Republica Moldova își rezervă dreptul de a nu aplica articolul 8 al Protocolului în ceea ce privește datele privind traficul de date al cetățenilor.
Potrivit autorităților, această rezervă va contribui la menținerea unui echilibru între eficiența cooperării internaționale în materie penală și protecția drepturilor fundamentale, inclusiv a dreptului la viață privată și a datelor cu caracter personal.
Protocolul a fost adoptat la Strasbourg în 2022 și a fost semnat de circa 50 de state, aflate în diferite etape ale procesului de ratificare. Proiectul de lege urmează a fi examinat de Parlament și în lectura a doua.
