Ecologistul Ilia Trombițki susține că acesta este cel mai scăzut nivel al apei înregistrat vreodată în lacul de acumulare Dubăsari. Potrivit acestuia, diminuarea nivelului apei distruge habitatul natural al peștilor, iar lipsa unor măsuri urgente ar putea avea consecințe grave asupra biodiversității, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tv8.md.
Specialiștii spun că declinul rezervelor piscicole din Nistru este determinat de cinci factori principali: fragmentarea ecosistemului prin construcția barajelor, braconajul, speciile invazive, schimbările climatice și poluarea.
Zoologul Dumitru Bulat consideră că principalul factor care afectează râul este fragmentarea ecosistemului.
„Barajele provoacă fluctuații ale nivelului apei și colmatează albia. Braconajul, speciile invazive, schimbările climatice și poluarea contribuie și ele la degradarea ihtiofaunei, însă impactul cel mai puternic asupra Nistrului îl are fragmentarea ecosistemului”, a explicat specialistul.
Deși nu este considerat principala cauză a degradării ecosistemului, braconajul rămâne o problemă majoră. Potrivit lui Ilia Trombițki, fenomenul s-a amplificat după interzicerea pescuitului industrial, în 2016, iar peștele capturat ilegal ajunge frecvent în piețe și târguri.
Ecologistul afirmă că au fost identificate zece localități de pe malul Nistrului unde pescuitul ilegal este practicat constant, iar în plasele braconierilor ajung inclusiv specii protejate prin Cartea Roșie. În același timp, controlul comercializării peștelui este limitat, deoarece inspectorii verifică în principal documentele și aspectul produselor, fără posibilitatea de a identifica întotdeauna speciile vândute.
Specialiștii avertizează că prejudiciile provocate de braconaj sunt uriașe. Persoanele prinse riscă amenzi cuprinse între 600 și 1.200 de lei, la care se adaugă despăgubiri calculate pentru fiecare exemplar capturat ilegal. În funcție de specie, acestea pot ajunge până la 15.000 de lei pentru un singur pește, iar echipamentele folosite la pescuit sunt confiscate.
Potrivit lui Ilia Trombițki, prejudiciul anual provocat de braconaj pe teritoriul R. Moldova și în regiunea transnistreană este estimat la aproximativ 5 milioane de euro, echivalentul a peste 100 de milioane de lei.
Dumitru Bulat atrage atenția și asupra utilizării undițelor electrice, metodă interzisă în aproape toate statele lumii.
„Acum se folosesc undițe electrice. Este extrem de periculos, deoarece distruge nu doar peștele, ci și zooplanctonul, fitoplanctonul și întreaga bază trofică a ecosistemului”, a declarat zoologul.
Specialiștii explică faptul că descărcările electrice fracturează coloana vertebrală a peștilor, distrug icrele și afectează grav exemplarele care supraviețuiesc, multe dintre acestea rămânând sterile.
Un alt motiv de îngrijorare este perioada de reproducere din acest an. Din cauza nivelului scăzut al apei, vegetația de pe maluri nu a fost inundată suficient, iar peștii nu au avut condițiile necesare pentru depunerea și dezvoltarea icrelor.
„Anul acesta, perioada de reproducere a fost foarte slabă. Nivelul apei nu a crescut suficient pentru a inunda vegetația de pe maluri și a se menține ridicat. În aceste condiții, peștii nu au avut unde să depună icrele”, a explicat Ilia Trombițki.
Datele prezentate de specialiști arată că volumul capturilor ilegale îl depășește deja pe cel al pescuitului autorizat. Totodată, în cele mai mari piețe din Chișinău și Tiraspol au fost documentate peste 360 de cazuri de braconaj și alte 270 de cazuri de comercializare ilegală a peștelui, fenomen care, potrivit experților, a căpătat proporțiile unei activități de tip industrial.
