Potrivit hotărârii, autoritățile de la Comrat nu vor mai putea decide de sine stătător asupra componenței Comisiei Electorale a Găgăuziei și nici nu vor mai avea dreptul să numească șefii structurilor teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției și Serviciului de Informații și Securitate, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tvrmoldova.md.
Președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, a subliniat că autonomia nu poate exercita atribuții care aparțin autorităților centrale.
„Într-un stat unitar, nu există mai multe centre de exercitare a suveranității. Autonomia nu poate avea competențe proprii care vin în conflict cu competențele autorităților centrale. Competența Găgăuziei de a soluționa probleme cu caracter politic nu echivalează cu exercitarea puterii de stat”, a declarat Domnica Manole.
Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Gheorghieș, a precizat că autoritățile vor analiza motivarea completă a hotărârii, însă a subliniat că principalul obiectiv al sesizării a fost clarificarea limitelor de competență dintre Chișinău și Comrat.
„Miza nu a fost însăși soluția, ci stabilirea limitelor care urmează să fie implementate atât de autoritățile centrale, cât și în raport cu UTA Găgăuzia”, a afirmat acesta.
În schimb, vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghe Leiciu, a avertizat că decizia ar putea afecta dialogul dintre Comrat și Chișinău.
„Acest lucru va avea consecințe asupra situației politice. Este vorba despre dialogul dintre Comrat și Chișinău, care este în declin”, a declarat Leiciu.
În timpul ședinței, Domnica Manole l-a avertizat pe vicepreședintele Adunării Populare după ce acesta ar fi sugerat anterior că respingerea solicitărilor Comratului ar putea provoca revolte în autonomie.
„Curtea percepe aceste declarații ca o presiune, o influență asupra Curții, chiar un șantaj, ceea ce este inadmisibil conform legii”, a spus președintele Curții Constituționale.
Înainte de pronunțarea hotărârii, președintele Adunării Populare, Valentin Gaidarji, făcuse apel la dialog și solicitase amânarea deciziei pentru identificarea unui compromis între Chișinău și Comrat. După anunțarea hotărârii, acesta și-a schimbat poziția și a acuzat Curtea Constituțională că ar fi subordonată Partidului Acțiune și Solidaritate. Curtea nu a comentat aceste declarații.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, consideră că hotărârea era necesară pentru funcționarea statului.
„Într-un stat care funcționează după reguli democratice, este inadmisibil ca reprezentanții unei regiuni să decidă cine va fi șeful SIS sau al Poliției din acea regiune și nici componența organului electoral. Autoritățile centrale au acum mână liberă și, în sfârșit, se deblochează situația pentru ca alegerile în autonomia găgăuză să poată avea loc”, a explicat Tănase.
Expertul Ștefan Bejan susține că decizia Curții va permite organizarea alegerilor în baza Codului Electoral al Republicii Moldova.
„Alegerile din Găgăuzia vor trebui organizate în cadrul sistemului electoral național, nu printr-un mecanism paralel controlat politic la nivel local. Altfel se creează un sistem vulnerabil la abuzuri, blocaje politice și influențe externe, cum s-a întâmplat în 2023”, a declarat acesta.
Între timp, blocajul politic din autonomie continuă să afecteze dezvoltarea regiunii. Primarul municipiului Comrat, Serghei Anastasov, afirmă că, din cauza expirării mandatului Adunării Populare și a imposibilității organizării alegerilor, Găgăuzia a pierdut investiții și proiecte importante.
„Noi nu avem Adunare Populară funcțională. Nu putem primi contribuții, investiții, nimic, pentru că ei nu au voie să voteze. Ei singuri au decis să închidă Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei, iar acum spun că au nevoie de alegeri. Trebuie să înțelegem că suntem în Republica Moldova”, a declarat Anastasov.
Primarul a atras atenția și asupra influenței propagandei ruse în regiune, susținând că aceasta rămâne unul dintre principalele obstacole în dezvoltarea autonomiei.
În ultimii zece ani, Uniunea Europeană a investit peste 40 de milioane de euro în UTA Găgăuzia, finanțând proiecte de infrastructură, educație, apă și canalizare, management al deșeurilor, iluminat public și modernizarea spitalelor din Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești.
De asemenea, România a investit în modernizarea grădinițelor, a reabilitat Liceul „Mihai Eminescu” din Comrat și a donat microbuze școlare. În schimb, potrivit materialului, nu există date privind investiții ale Federației Ruse în autonomie, însă sunt prezentate dovezi privind implicarea Moscovei în propaganda anti-UE și în influențarea fraudării alegerilor din regiune.
După hotărârea Curții Constituționale, Parlamentul urmează să modifice legislația pentru a o pune în acord cu decizia instanței. Hotărârea stabilește, totodată, cadrul juridic pentru deblocarea organizării alegerilor în Găgăuzia și delimitează competențele dintre autoritățile centrale și cele ale autonomiei.
