În timp ce războiul din Iran a împins prețurile mondiale ale alimentelor la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, economiștii spun că lanțurile de aprovizionare se confruntă cu „două șocuri simultane”, alimentate de fenomene meteorologice extreme asociate încălzirii globale, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Oamenii de știință au explicat că fenomenul El Niño din perioada 2026-2027, care apare atunci când modificările tiparelor vânturilor permit apelor mai calde să se extindă în zona centrală și estică a Pacificului ecuatorial, are o probabilitate fără precedent în istorie de a deveni un episod „foarte puternic”, capabil să alimenteze valuri de căldură, inundații și furtuni mai intense.
Descris neoficial drept un „Super El Niño” sau „Godzilla”, fenomenul a început deja să se contureze, potrivit Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din SUA (NOAA). Aceasta a confirmat luna trecută că încălzirea apelor Pacificului este în desfășurare și că există o probabilitate de 63% ca temperaturile la suprafața mării să depășească cu peste 2°C valorile normale până la sfârșitul acestui an.
Într-un moment în care gospodăriile din întreaga lume resimt deja presiunea costului ridicat al vieții, experții avertizează că un El Niño extrem ar putea accentua și mai mult aceste dificultăți. Perspectiva unui nou val inflaționist îi îngrijorează și pe bancherii centrali, sporind temerile că dobânzile ar putea rămâne la niveluri ridicate pentru o perioadă mai lungă.
„El Niño readuce în prim-plan «climateflation» (inflația provocată de schimbările climatice)”, au scris analiștii băncii italiene UniCredit într-o notă de cercetare. „Valurile recente de căldură din Europa demonstrează că punctul de referință climatic se modifică deja. El Niño ar putea adăuga un nou nivel de presiune în a doua parte a anului, amplificând efectele încălzirii globale.”
Un fenomen cu un istoric devastator
Fenomenul natural are un istoric îndelungat de afectare a recoltelor și a rețelelor globale de aprovizionare cu alimente. În urmă cu mai bine de un secol, un episod El Niño considerat probabil cel mai sever din istorie a provocat secete catastrofale în China, sudul Africii, Brazilia, Egipt și India. În contextul agravat de administrațiile coloniale, foametea rezultată a dus la moartea a milioane de oameni, dintre care peste șase milioane numai în India, între 1876 și 1878.
Potrivit analiștilor de la Goldman Sachs, intensitatea acestui El Niño ar putea determina o creștere de 15,8% a prețurilor materiilor prime agricole la nivel global. Efectele s-ar transmite în întreaga lume, inclusiv în Europa, unde banca estimează că prețurile alimentelor ar putea crește cu aproximativ 1,3% în zona euro.
Totuși, impactul complet nu va fi imediat, deoarece costurile generate de efectele climatice se propagă treptat de-a lungul întregului lanț alimentar. Goldman Sachs estimează că efectele maxime ar putea deveni pe deplin vizibile abia în a doua jumătate a anului 2028.
Noi probleme pentru lanțul de aprovizionare
„El Niño nu afectează agricultura în mod uniform. El modifică tiparele globale de precipitații și temperatură, creând atât câștigători, cât și perdanți la nivel regional”, au explicat analiștii UBS. Unele zone ar putea beneficia de condiții meteorologice mai calde.
Specialiștii avertizează însă că El Niño va accentua perturbările provocate deja de războiul din Iran, adăugând noi probleme lanțurilor de aprovizionare cu alimente peste prețurile deja ridicate și deficitul de îngrășăminte și energie.
„Chiar și perturbări relativ modeste ale aprovizionării ar putea genera creșteri de preț mult mai mari decât sugerează modelele istorice”, avertizează analiștii UBS.
În mod obișnuit, El Niño aduce un risc crescut de secetă în sudul Africii și în nordul Americii de Sud, în timp ce sudul Braziliei, Argentina, Paraguay și Uruguay sunt expuse unor inundații importante. Analiștii consideră că statele cu venituri reduse, deja afectate puternic de conflictul din Iran, vor suporta cele mai mari consecințe.
„El Niño a început deja să afecteze culturile agricole, determinând un sezon musonic mai secetos în India. Unele regiuni au primit doar 25% din cantitatea obișnuită de precipitații, iar în zone din centrul țării s-a înregistrat doar jumătate din nivelul normal, ceea ce ar putea afecta producția de grâu, orez și trestie de zahăr”, au scris analiștii Goldman Sachs.
Cafeaua, cacao și uleiul de palmier, printre produsele cele mai expuse
Impactul fenomenului se va resimți la scară globală, spun specialiștii.
Analiștii avertizează că seceta din Asia de Sud-Est ar putea afecta producția de ulei de palmier, un ingredient esențial în numeroase alimente procesate. De asemenea, recoltele de cafea și cacao ar putea avea de suferit, în timp ce condițiile mai calde și mai umede pot favoriza răspândirea bolilor care afectează culturile agricole și pot reduce producția în anii următori.
În America de Nord, influența El Niño este cea mai puternică în timpul iernii. În Europa, deși vremea poate fi influențată de acest fenomen, analiștii consideră că efectele cele mai importante vor veni prin creșterea prețurilor globale ale alimentelor.
În urmă cu trei ani, Banca Centrală Europeană estima că un episod puternic El Niño ar putea majora cu până la 9% prețurile materiilor prime agricole la nivel mondial, cele mai mari creșteri fiind anticipate pentru soia, porumb și orez.
Modul în care aceste scumpiri se vor reflecta în prețurile de la raft va depinde însă de măsurile de atenuare adoptate de guverne, de politicile interne, dar și de cererea consumatorilor și strategiile comercianților.
Potrivit UniCredit, probabilitatea producerii unui scenariu de El Niño extrem rămâne ridicată. Într-un asemenea scenariu, producția agricolă globală ar putea scădea cu 14,3%, ceea ce ar echivala cu pierderi de aproximativ 342 de miliarde de dolari (254 de miliarde de lire sterline).
„Șocurile asupra prețurilor ar putea varia între 10% și 50% pentru principalele materii prime agricole, iar culturile cele mai expuse – inclusiv orezul, uleiul de palmier, zahărul și cafeaua – s-ar putea scumpi cu 50% până la 100% sau chiar mai mult”, avertizează banca. „Sistemul alimentar intră în a doua jumătate a anului 2026 cu anumite rezerve, dar cu foarte puțin loc pentru erori.”
