Afirmațiile au fost făcute în cadrul ședinței în care noul Guvern a primit votul a 53 de deputați PAS. Ziarul de Gardă a analizat intervențiile deputaților Alexandr Verșinin, Igor Dodon și Grigorii Uzun, transmite Ultimelestiri.md.
Ucraina, acuzată pentru problemele de pe Nistru
Deputatul Alexandr Verșinin, membru al fracțiunii „Democrația Acasă”, a susținut că hidrocentralele controlate de Ucraina ar provoca scăderea nivelului Nistrului și o „catastrofă ecologică”.
Potrivit analizei, afirmația prezintă Ucraina drept principala responsabilă pentru problemele de pe râu, fără a lua în calcul caracterul complex al situației și factori precum schimbările climatice.
Expertul comunității WatchDog, Andrei Curăraru, a explicat că nu există indicii că Ucraina ar bloca intenționat fluxul apei. În plus, cele două state au un interes comun în menținerea debitului Nistrului, întrucât fluviul asigură cu apă inclusiv regiunea Odesa.
Subiectul a fost exploatat și după recentele deversări de produse petroliere în Nistru. O analiză Stopfals.md arată că surse pro-Kremlin au contestat explicațiile oficiale și au promovat versiuni alternative, inclusiv informații false despre un presupus camion ucrainean răsturnat pe podul de la Otaci.
Campania ar fi urmărit să transfere responsabilitatea asupra Ucrainei și autorităților moldovene, minimalizând informațiile potrivit cărora poluarea a urmat unui atac rusesc asupra hidrocentralei de la Novodnestrovsk, situată la câțiva kilometri de frontiera Republicii Moldova.
Sprijinul european pentru apărare, prezentat drept „militarizare”
Deputatul socialist Igor Dodon a afirmat că Uniunea Europeană ar fi oferit Republicii Moldova peste 300 de milioane de euro pentru „militarizare”. El a asociat finanțarea cu presupusa introducere a pregătirii militare obligatorii pentru bărbați.
Ziarul de Gardă constată că afirmația combină trei subiecte distincte și creează impresia unei legături care nu a fost demonstrată.
Uniunea Europeană a alocat într-adevăr peste 300 de milioane de euro prin Instrumentul European pentru Pace. Banii sunt însă destinați consolidării capacităților defensive ale Armatei Naționale, inclusiv procurării de echipamente, sisteme de supraveghere și apărare antiaeriană, modernizării logisticii și comunicațiilor, precum și instruirii militarilor care vor utiliza tehnica.
Finanțarea nu este destinată recrutării populației sau introducerii serviciului militar obligatoriu. Acesta există deja în legislația Republicii Moldova.
La 13 iulie, Consiliul Uniunii Europene a aprobat un nou pachet în valoare de 120 de milioane de euro. Fondurile sunt destinate achiziționării unui sistem de apărare antiaeriană cu rază medie de acțiune și instruirii personalului necesar pentru operarea lui.
Necesitatea sistemului a fost motivată prin incidentele în care drone și fragmente de rachete provenite din războiul din Ucraina au ajuns pe teritoriul Republicii Moldova.
În același timp, proiectul invocat de Dodon se referă la pregătirea militară inițială a bărbaților care au depășit vârsta încorporării și nu au efectuat serviciul militar. Inițiativa se află la etapa de elaborare și consultare și nu a fost adoptată.
Analiza mai arată că neutralitatea prevăzută de Constituție nu interzice existența unei armate, dotarea acesteia cu echipamente defensive sau cooperarea cu partenerii externi.
Andrei Curăraru consideră că mesajul despre „militarizarea” Republicii Moldova reproduce narațiunile Kremlinului. Potrivit expertului, necesitatea consolidării apărării a apărut în contextul războiului declanșat de Rusia și al incidentelor produse în spațiul aerian moldovenesc.
Decizia privind alegerile din Găgăuzia, prezentată drept atac asupra autonomiei
Deputatul Grigorii Uzun a întrebat dacă noul Guvern va continua presupusele „atacuri” asupra atribuțiilor autonomiei găgăuze. El a invocat contestarea unor hotărâri privind organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară și decizia Curții Constituționale referitoare la unele prevederi ale Legii privind statutul special al Găgăuziei.
Potrivit verificării efectuate de ZdG, hotărârea Curții nu desființează și nu restrânge statutul special al autonomiei, ci delimitează competențele autorităților centrale și regionale în organizarea alegerilor.
Curtea Constituțională a stabilit că scrutinul trebuie organizat în cadrul sistemului electoral național și că la nivelul statului există un singur organ electoral. Găgăuzia își păstrează însă dreptul de a stabili data alegerilor și de a organiza scrutinul regional.
Modificarea vizează modul de constituire a organului care gestionează alegerile, nu existența autonomiei sau atribuțiile sale fundamentale.
Directorul de programe al Promo-LEX, Nicolae Panfil, a explicat anterior că decizia ar putea crea premise pentru depășirea crizei instituționale, dacă Parlamentul va completa Codul electoral după consultarea reprezentanților regiunii.
Andrei Curăraru consideră că afirmațiile despre un presupus atac al Chișinăului urmăresc menținerea tensiunilor și prelungirea crizei politice din autonomie. În opinia sa, de această situație ar beneficia rețeaua lui Ilan Șor, care își păstrează astfel influența asupra instituțiilor și agendei politice regionale.
Expertul a concluzionat că cele trei intervenții urmează același mecanism: pornesc de la probleme reale, le modifică explicațiile și le folosesc pentru a genera conflicte politice. În opinia sa, mesajele urmăresc alimentarea neîncrederii față de Ucraina, contestarea consolidării capacităților de apărare și amplificarea tensiunilor dintre Chișinău și Comrat.
Guvernul condus de Vasile Tofan a primit marți votul de încredere al Parlamentului, fiind susținut de 53 de deputați PAS. Membrii noului Cabinet au depus jurământul miercuri în fața președintei Maia Sandu.
