Momentul este unic în istoria politică contemporană a SUA și din prisma faptului că legislația care a motivat această decizie este din secolul al XIX-lea și a fost adoptată ca măsură împotriva celor care au participat la Războiul Civil American (1861-1865) de partea Confederației. Totuși, decizia nu este încă finală și va ajunge și pe masa Curții Supreme a SUA (federală), care are în acest moment o majoritate solidă pro-republicană, trei dintre judecători fiind chiar numiți de Trump în timpul mandatului său la Casa Albă (2017-2021), transmite Ultimelestiri.md cu referire la Digi24.ro.
Strategia folosită pentru a bloca accesul lui Trump la alegerile prezidențiale în statul Colorado a presupus folosirea unei prevederi folosite foarte rar în epoca în care trăim – secțiunea nr. 3 a amendamentului al 14-lea la Constituția Statelor Unite.
Ea prevede că persoanele care „s-au angajat în acțiuni de insurecție sau rebeliune” împotriva Statelor Unite nu au dreptul să ocupe funcții alese sau numite la nivel federal. Susținută inițial de activiști liberali (n. red. – în sens american), teoria a devenit și mai populară în ultimele luni după ce a început să fie susținută și de unii conservatori anti-trumpiști.
Curtea Supremă a statului Colorado a făcut, însă, istorie, fiind prima astfel de instituție care decide să aplice prevederile amendamentului al 14-lea și să-l descalifice, practic, pe Donald Trump.
Este pentru prima oară când secțiunea 3 a amendamentului al 14-lea este folosită pentru a descalifica un posibil candidat prezidențial. Alte încercări similare în alte state americane au eșuat până acum.
Criticii avertizează, totuși, că dacă și cazurile similare din alte state se vor derula spre aceeași concluzie, votanții ar fi „lipsiți” de oportunitatea de a oferi propriul lor verdict în ce privește revenirea fostului președinte la Casa Albă. În final, însă, arbitrul ultim va fi Curtea Supremă a Statelor Unite.
Ce prevede amendamentul al 14-lea Constituția SUA
Amendamentul al 14-lea la Constituția Statelor Unite a fost adoptat în iulie 1868, la trei ani după încheierea Războiului Civil American (1861-1865) și face parte din cele trei amendamente din timpul Reconstrucției (n. red. – perioada imediat următoare Războiului Civil prin care s-au luat măsuri de reintegrare a statelor secesioniste în uniunea americană, dar și primele reforme la nivelul drepturilor civile pentru populația de culoare), pe lângă amendamentul al 13-lea, care a abolit oficial sclavia pe tot teritoriul SUA și amendamentul al 15-lea, care prevede interdicția de a limita dreptul la vot pe bază de „rasă, culoare sau precedenta condiție de servitute”.
Amendamentul al 14-lea a fost menit să grăbească integrarea persoanelor de culoare în societatea americană după abolirea sclaviei, însă include în clauze ulterioare și interdicții pentru cei care au participat la funcționarea guvernului Confederației. Pentru a putea reveni în Congresul SUA, statele secesioniste au fost obligate să ratifice acest amendament în 1868.
Secțiunea 3 a amendamentului include prevederile împotriva trădătorilor și a fost creat în principal pentru a preveni revenirea în politica mare americană a trădătorilor care au condus și luptat de partea Confederației, inclusiv a singurului președinte al Statelor Confederate ale Americii, Jefferson Davies, și a vicepreședintelui acestuia.
Secțiunea a treia din amendamentul al 14-lea nu este destinată, însă, doar rebelilor din timpul Războiului Civil, dar și celor care au fost participanții unor rebeliuni viitoare, este de părere Ron Fein, directorul juridic al ONG-ului Free Speech for People, citat de BBC.
El spune că asaltul de la Capitoliu a fost primul eveniment care a reușit să „amâne transferul pașnic al puterii pentru prima oară în istoria SUA, reușind mai mult decât au sperat vreodată confederații”. ONG-ul citat a mai depus plângeri și împotriva altor politicieni republicani care l-au asistat activ pe Trump în eforturile acestuia de a răsturna alegerile din 2020.
Toate aceste cazuri, spune Fein, au stabilit precedente juridice importante care pot fi aplicate pentru a demonstra calitatea lui Trump de „insurecționist-șef”.
În statul New Mexico, de exemplu, un comisar local de poliție, Couy Griffin, a fost demis din funcție după aplicarea secțiunii 3 a amendamentului al 14-lea, ca urmare a participării sale la asaltul de la Capitoliu, fiind pentru prima oară când un oficial este scos din funcție ca urmare a aplicării acestor prevederi după 1869.
Folosirea acestui amendament împotriva lui Trump a mai fost contemplată și în timpul celei de-a doua puneri sub acuzare a acestuia, imediat după insurecția de la Capitoliu.
Dacă Senatul SUA ar fi decis atunci să-l condamne pe Trump pentru rebeliune (necesară fiind o majoritate de două treimi), atunci ar fi avut și opțiunea să decidă cu o majoritate simplă că acesta nu mai poate să dețină niciodată o funcție publică. La acel moment, însă, republicanii au refuzat să voteze împotriva lui Trump și l-au achitat.
Decizia va ajunge la Curtea Supremă a SUA
Curtea Supremă a Statelor Unite (SCOTUS) are, în prezent, o majoritate solidă pro-republicană, iar trei dintre judecători au fost numiți chiar de Trump.
Deși este una dintre cele mai partizane instituții americane și a fost deseori criticată pentru deciziile ideologice pe care le-a luat de-a lungul timpului (în momente precum alegerile din 2000 sau la eliminarea precedentului Roe v. Wade, care stabilea legalitatea avortului), SCOTUS nu a luat mereu decizii care să fie în beneficiul direct al lui Trump.
La sfârșitul lui 2020, SCOTUS a refuzat să ia în considerare mai multe încercări ridicole ale trumpiștilor de a răsturna rezultatul alegerilor, inclusiv faimoasa Texas v. Pennsylvania, prin care republicanii din Texas au încercat să anuleze alegerile din Pennsylvania, câștigate de Joe Biden.
Membrii SCOTUS:
- John Roberts, șeful Curții (pro-republican, numit de George W. Bush în 2005)
- Clarence Thomas (pro-republican, numit de George H. W. Bush în 1992)
- Samuel Alito (pro-republican, numit de George W. Bush în 2006)
- Sonia Sotomayor (pro-democrată, numită de Barack Obama în 2009)
- Elena Kagan (pro-democrată, numită de Barack Obama în 2010)
- Neil Gorsuch (pro-republican, numit de Donald Trump în 2017)
- Brett Kavanaugh (pro-republican, numit de Donald Trump în 2018)
- Amy Coney Barrett (pro-republicană, numită de Donald Trump în 2020)
- Ketanji Brown Jackson (pro-democrată, numită de Joe Biden în 2022)
Decizia dificilă care este la SCOTUS va trebui luată relativ repede pentru că alegerile preliminare sunt pe cale să înceapă de la jumătatea lui ianuarie 2024, iar Trump rămâne favorit să le câștige și să obțină nominalizarea republicanilor.
Ce ar însemna un verdict pozitiv pentru decizie la Curtea Supremă
Absența pe buletinul de vot în statul Colorado nu i-ar afecta prea mult șansele lui Trump de a câștiga alegerile, având în vedere faptul că statul va vota cel mai probabil pentru candidatul democrat la alegerile din 2024, fiind unul dintre statele „sigure” pentru democrați.
La alegerile trecute, Colorado l-a votat pe Joe Biden la o diferență de peste 13 procente față de Trump, în timp ce Clinton l-a câștigat în 2016 la o diferență puțin sub cinci procente. Statul este considerat unul dintre statele „albastre”, extrem de improbabil să voteze un candidat republican.
Totuși, dacă SCOTUS decide să mențină decizia Curții Supreme din Colorado, ramificațiile ar putea să fie serioase pentru Trump și în alte state.
Precedentul stabilit ar putea să ducă la decizii similare și în state de care Trump nu se poate lipsi dacă vrea să câștige alegerile. Printre acestea se numără Wisconsin, Michigan și Pennsylvania, statele care i-au asigurat victoria în 2016 și fără de care o victorie a sa este foarte puțin probabilă.
State precum Georgia, Arizona sau Florida sunt, de asemenea, absolut esențiale pentru Trump în matematica electorală.
Dacă Trump va fi eliminat și de pe buletinele de vot din aceste state, atunci republicanii ar avea o mare problemă dacă fostul președinte primește nominalizarea și nu poate participa la alegeri. Pe de altă parte, un verdict pozitiv rapid ar tranșa suficient de repede problema pentru ca republicanii să apuce să nominalizeze un alt candidat în alegerile preliminare.
Alegătorii şi alte organizații de susţinători ai altor candidaţi au intentat procese similare pentru a-l împiedica pe Trump să apară pe buletinul de vot în peste 12 state, dar cel puţin şapte dintre ele au eşuat din diverse motive.
Instanţele din Michigan, New Hampshire şi Florida au respins cazuri similare din motive procedurale şi jurisdicţionale, unele hotărâri declarând că instanţele nu au puterea de a descalifica unilateral candidaţii de pe buletinele de vot. Curtea Supremă din Minnesota a respins, de asemenea, o solicitare de descalificare.
Problema legitimității deciziei
Deși mulți dintre adversarii și criticii fostului președinte jubilează în speranța că Trump ar putea să devină o non-problemă la alegerile din 2024, o decizie de descalificare a acestuia într-o manieră „stat cu stat” și prin decizii ale puterii judecătorești se lovește de grave probleme de etică și legitimitate politică.
În primul rând, descalificarea lui Trump prin decizie judecătorească îi lipsește de opțiunea politică pe susținătorii săi și pe votanții indeciși, care ar putea fi convinși să-l aleagă, lucru ce reprezintă de la bun început o mare problemă de legitimitate pentru alegerile din 2024, în condițiile în care SUA deja se confruntă cu un mediu politic hiper-partizan și cu o adversitate între cele două partide care depășește, de multe ori, granițele confruntării politice legitime.
În al doilea rând, susținătorii lui Trump, mulți dintre ei deja dispuși să accepte orice fel de teorie a conspirației atâta vreme cât le susține idolul, ar putea să devină și mai radicalizați dacă Trump nu poate să candideze oficial. Având în vedere evenimentele din 6 ianuarie 2021, este probabil ca noi violențe de stradă să fie declanșate de trumpiști furioși în cazul în care decizia din Colorado este menținută și apoi „adoptată” și de alte state.
În al treilea rând, deși alegerile prezidențiale din SUA se desfășoară sub forma a 50 de scrutine, câte unul pentru fiecare stat, eliminarea lui Trump de pe buletinele de vot din unele state, dar păstrarea lui în altele reprezintă în sine o distorsionare a voinței publicului care ar putea fi greu de tolerat chiar și pentru mulți dintre criticii fostului președinte.
Din aceste motive, Curtea Supremă a Statelor Unite ar putea să fie foarte reticentă în ce privește decizia din Colorado, mai ales că o decizie pozitivă ar putea fi văzută ca o limitare efectivă a dreptului de a vota și de a fi votat.
