Cele patru depozite de deșeuri autorizate (DDA) sunt în satul Cetireni, Ungheni, oraşul Nisporeni, satul Boșcana, Criuleni, şi satul Țânțăreni, Anenii Noi. Ultimul depozit este locul principal de evacuare şi depozitare a gunoiului din municipiul Chişinău, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Mold-street.com.
99,6% din depozitele de deșeuri nu corespund cerințelor
„Cantitățile enorme de deșeuri eliminate la gunoiști denotă o situație alarmantă și anume 99,6% sau 1.127 de depozite de deșeuri nu corespund cerințelor legislației de mediu, cauza fiind procedurile de autorizare complexe a activităților de gestionare a deșeurilor, ceea ce determină gestionarii de depozite să activeze în afara cadrului legal", consideră auditorii.
Potrivit Curţii de Conturi, tergiversarea întreprinderii măsurilor de reglementare și organizare a procesului de depozitare coordonată a deșeurilor a determinat colectarea deșeurilor în depozite care sunt la limita de acumulare și lipsa unei monitorizări adecvate a depozitelor lichidate.
Astfel, pentru anul 2020, din totalul celor 1.136 de depozite de deșeuri, Inspectoratul pentru Protecția Mediului (IPM) deține informațiile privind gradul de umplere doar pentru 403 depozite de deșeuri, ceea ce reprezintă 35,5% din totalul lor, iar 125 de depozite monitorizate de IPM au gradul de umplere de 80%-90%.
Mii de gunoiști stihinice
Un alt aspect constatat se referă la amplasarea depozitelor de deșeuri în locurile nepermise. Astfel, conform informațiilor IPM, contrar acestor prevederi, Administraţia Publică Locală (APL), prin deciziile Consiliilor locale, a permis amplasarea în zonele de protecție a apelor a 163 de depozite de deșeuri.
Cele mai multe depozite amplasate neregulamentar sunt în raioanele: Fălești – 21 de unități, Leova – 17 unități, Briceni – 11 unități și Râșcani – 11 unități.
Pe parcursul mai multor ani se atestă menținerea fenomenului de creare a gunoiștilor stihinice, în anul 2021 fiind depistate 3.813 gunoiști stihinice cu o suprafață de 1.241,2 ha, lichidate – 2.926 (1.054,2 ha), nelichidate – 393 (187 ha).
Moldova nu are un laborator pentru deșeuri
Curtea de Conturi susţine că APL, la luarea deciziilor de creare a unor depozite de deșeuri noi, nu respectă standardele de protecție a mediului, ceea ce duce la un număr mare de incendii în cadrul depozitelor de deșeuri. Astfel, doar în anul 2022 au avut loc 1.860 de incendii, cele mai multe fiind în anul 2020 (1.962 de incendii). Sub aspectul teritorial, în perioada 2016-2022, cele mai multe incendii ale depozitelor de deșeuri au avut loc în mun. Chișinău, mun. Bălți, Soroca și Edineț.
Totodată, Curtea de Conturi susţine că în Republica Moldova până în prezent nu este creat un laborator pentru deșeuri, prelevarea probelor fiind efectuată de unul din laboratoarele de referință de mediu, activitatea căruia necesită investiții în scopul dotării corespunzătoare cu echipamente moderne pentru a face față provocărilor în domeniul mediului.
Auditul a constatat că numărul populației care beneficiază de servicii de salubrizare a crescut cu 15% și constituie 52,6%.
Întreprinderile de salubrizare sunt în prag de faliment
Cu referire la tarifele pentru serviciile de colectare, transportare și evacuare a deșeurilor, se atestă că acestea la majoritatea APL nu au fost modificate pe parcursul mai multor ani. În consecință, mărimea tarifelor în localități a variat pentru populația cu locul de trai la bloc – de la 6,05 lei până la 40 de lei, iar pentru cei care locuiesc în case particulare – de la șapte lei până la 50 de lei.
O parte semnificativă a întreprinderilor municipale prestatoare de servicii de salubrizare înregistrează pe parcursul mai multor ani valori negative la capitalul propriu, datoriile acestora sunt în creștere, la finele anului 2022 constituind peste un miliard de lei.
Neajustarea tarifelor pentru serviciile de salubrizare poate duce la reducerea capacității de plată a întreprinderilor și la insolvabilitatea lor, constată autorii.
Curtea de Conturi a conchis că gestionarea deșeurilor în Republica Moldova necesită investiți majore pentru remedierea deficiențelor constatate și a situațiilor neschimbate de-a lungul anilor, fiind obligatorii eforturi și capacități instituționale în asigurarea conformării la cerințele directivelor UE în domeniul gestionării deșeurilor.
Potrivit auditorilor, sunt necesare elaborarea și aprobarea unui sistem de indicatori unificați la nivel național, care să fie integrați în sistemul informațional automatizat (SIA MD) pentru a fi utilizați în cadrul evaluării situațiilor reale în domeniu, și luarea, după caz, a deciziilor prompte de remediere a deficiențelor constatate în cadrul întregului sistem de gestionare a deșeurilor.
