Decizia pentru o astfel de reorganizare a fost adoptată de Guvernul Recean încă în octombrie 2023, la propunerea ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, iar noua instituţie se va numi Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Mold-street.com.
Sectorul autohton de producere a materialului semincer este în stagnare
Oficialul a prezentat acţiunea ca pe o reformă în domeniul cercetării, care va soluționa problemele ce împiedică dezvoltarea şi modernizarea ramurii de producere a semințelor.
„Soiurile și hibrizii autohtoni posedă potenţial de producţie sporit, au o rezistență mai mare la condiţiile de secetă din țara noastră și reprezintă soluția optimă pentru a obţine producţia scontată. Însă sectorul autohton de producere a materialului semincer de categorii biologice superioare este în stagnare și nu poate face față concurenței producătorilor din străinătate”, a argumentat Vladimir Bolea.
Institutul Porumbeni este specializat în crearea hibrizilor și soiurilor de porumb, sorg, plante medicinale și decorative, dar şi în producerea și comercializarea semințelor, materialului săditor, producției științifice și agricole.
Institutul Selecţia este specializat în selectarea, producerea semințelor ameliorate și tehnologii de cultivare a cerealelor, culturilor furajere, sfeclei de zahăr și floarea soarelui.
Nu este prima dată când autorităţile iau o astfel de decizie prin care Institutul Selecţia din Bălţi este preluat de Institutul Porumbeni din Pașcani, Criuleni.
De exemplu în iunie 2008, Guvernul Greceanîi a decis în cadrul unui proces de optimizare a infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării din sectorul agroalimentar să reorganizeze cele două institute de cercetare, Selecţia fiind preluată de Porumbeni.
După doi ani, în iunie 2010, Guvernul Filat a decis divizarea celor două institute, unul dintre argumente fiind faptul că experimentul ar fi fost unul nereuşit.
În 2017, deja Guvernul Filip, la propunerea Ministerului Agriculturii examina fuziunea celor două institute în cadrul unui proces de reorganizare a unor organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării, dar proiectul nu a fost dus până la capăt. Atunci în final s-a decis doar reorganizarea Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Pe banii bugetului de stat
Actuala reorganizare este argumentată de MAIA prin faptul că cele două instituţii de cercetare se confruntă cu o serie de probleme sistemice, valabile şi pentru alte instituţii de cercetări ştiinţifice din domeniul agricol: potenţial ştiinţific scăzut; grad scăzut de implementare a realizărilor ştiinţifice în procesul de producere; bază tehnico-materială pentru cercetare şi inovare învechită fizic şi moral şi infrastructură neconectată la nivel internaţional, inclusiv lipsa utilajului performant necesar pentru procesarea seminţelor de categorii biologice superioare şi seminţelor hibride; constrângerile de ordin financiar cu care se confruntă instituţiile din domeniul cercetării şi inovării; condiţiile de salarizare etc.
MAIA susţine că analiza cheltuielilor instituţiilor de cercetare şi inovare cu profil agricol indică, că 99,98% sunt cheltuieli curente şi doar 0,02% sunt îndreptate spre investiţii capitale.
Acest lucru fiind valabil pentru cele două institute care în anii 2018-2022 au cheltuit pentru investiţii capitale doar 115.000 lei, dintr-un buget total de circa 214 milioane lei.
Totodată MAIA argumentează necesitatea absorbţiei Institutului Selecţia de către Institutul Porumbeni şi prin faptul că ultima obţine mai multe venituri din prestarea serviciilor.
Astfel în anii 2018-2022, la Institutul Selecția, circa 62,37% din venituri au fost alocaţii bugetare şi doar 26,74% – au fost mijloace obținute din prestarea serviciilor. În schimb la Institutul Porumbeni – doar 33,43% au fost venituri din contul bugetului de stat, iar 62,92% – din prestarea serviciilor contra plată.
În plus cheltuielile din anii 2018-2022 au depăşit veniturile celor două institute cu circa 41 milioane lei – 100% din supracheltuieli fiind la Selecţia.
Cercetătorii din domeniu au opinii diferite la acest subiect: unii susţin că această acţiune ar fi una nepregătită, iar alţii din contra zic că reforma în ştiinţa agricolă moldovenească are loc prea târziu.
Menționăm că cele două institute se află la o distanţă de 130 de kilometri şi administrarea lor eficientă a fost în trecut imposibilă.
