În aceste zile, NATO desfăşoară exerciţii militare axate pe apărarea colectivă, care implică 20.000 de soldaţi în Finlanda, Suedia și Norvegia. Manevrele îi agasează pe ruși, dar sunt binevenite pentru statele baltice. Estonia, Letonia și Lituania se consideră în prima linie de risc, transmite Ultimelestiri.md cu referire la stirileprotv.ro.
Deloc descurajat de reacțiile negative, președintele Franței pare să-și asume apelul pentru un „salt strategic”. Ideea a lansat-o săptămâna trecută, când a declarat că n-ar trebui exclusă trimiterea de soldați NATO în Ucraina.
Emmanuel Macron, președintele Franței: „Este sau nu și războiul nostru? Putem să ne permitem să ne uităm în altă parte și să lăsăm lucrurile să se întâmple pur și simplu? Nu cred. Trăim cu siguranță o perioadă a istoriei europene în care n-ar trebui să fim lași. Trebuie să fim la înălțimea acestui moment, să avem curajul cuvenit!”.
Dacă majoritatea europenilor s-au repezit să respingă scenariul trimiterii de soldați în Ucraina, în schimb, pentru baltici, ideea este una pertinentă. Letonii chiar au declarat public că sunt dispuși să facă asta.
În Estonia, Letonia și Lituania, tot mai mulți civili învață să mânuiască arme. Alcătuiesc o armată paralelă, una cu jumătate de normă. Se antrenează sâmbătă și duminică pentru a fi pregătiți în cazul unui atac rusesc.
Reporter: Ce mesaj aveți către alte țări NATO care poate că nu s-au mobilizat suficient?
Tanel Kapper, Liga estoniană de Apărară, alcătuită din voluntari: Treziți-vă! Putin nu se va mulțumi cu Ucraina. Dacă nu îl oprim în Ucraina, va merge mai departe și mai departe.
Dacă în Estonia și Lituania pregătirea militară a civililor se face pe bază de voluntariat, Letonia a reinstituit obligativitatea stagiului militar.
O parte dintre cei mai proaspeți recruți letoni învață cum să contracareze o ambuscadă.
Cele trei state baltice tocmai au convenit să construiască o linie comună de apărare de-a lungul frontierei lor estice.
Deborah Haynes, corespondent Sky News: „Cele trei țări baltice sunt unite printr-o zonă numită coridorul Suwalki, care se învecinează și cu Belarus, un aliat al Rusiei. Responsabilii NATO cred că, dacă Moscova ar ataca și prelua controlul asupra coridorului Suwalki, atunci ar izola cele trei țări baltice de restul teritoriului NATO. De aceea, e privit drept un punct nevralgic”.
Balticii se pregătesc pentru un război pe care speră să nu fie nevoiți vreodată să-l poarte. Dar capacitatea lor de a descuraja Rusia depinde și de disponibilitatea altor state aliate de a le urma exemplul.
