Unii analiști sunt de părere că după aceste alegeri, actualul președinte rus va continua războiul cu Ucraina și va intensifica încercările de destabilizare a R. Moldova și de deturnare a parcursului european, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Radiochisinau.md.
Experții menționează că organizarea prezidențialelor în teritoriile ocupate ilegal din Ucraina, dar și în regiunea separatistă transnistreană, vorbesc despre nevoia de voturi pentru o falsificare masivă a exercițiului.
Analistul Nicolae Negru spune că scrutinul prezidențial are loc în Federația Rusă, o țară în care oponenții liderului de la Kremlin zac în închisori sau mor inexplicabil, unul câte unul, așa încât exercițiul nu reprezintă nimic altceva decât un ritual de reîntronare a lui Vladimir Putin în funcția de țar.
„Nu există nicio miză. Rezultatul este previzibil. Trebuie să ne pregătim pentru că după aceste alegeri cred că Putin va intensifica războiul în Ucraina, va desfășura o nouă mobilizare. Ne așteaptă și pe noi alegerile și desigur Rusia are acest scop de a le deturna, de a destabiliza situația și a răsturna actuala guvernare și de a opri cursul European al R. Moldova”, a declarat Nicolae Negru.
Expertul precizează că singura necunoscută a acestui scrutin este numărul cetățenilor ruși care vor îndrăzni să meargă la secții și vor vota împotriva lui Putin sau vor strica buletinele.
„S-ar putea nici să nu aflăm fiindcă cine numără voturile în Rusia va desena cifrele victoriei lui Putin. Așa că nu vom afla noi adevărata stare de lucruri. Există sondaje care arată că susținerea lui Putin nu este chiar așa cum se spune”, a mai spus Negru.
Votul la alegerile rusești va avea loc în regiunea separatistă transnistreană, ca și în cele patru regiuni ocupate ilegal de Federația Rusia după invadarea Ucrainei – Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, acțiune condamnată de Chișinău și statele occidentale care au anunțat că nu vor recunoaște organizarea și rezultatele scrutinului. Andrei Curăraru a subliniat că acest lucru înseamnă că se panifică falsificări masive.
„Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin a anunțat deja că se așteaptă o rată de circa 80% de voturi pentru Putin. Au fost eliminați toți contracandidații, cu doar patru rămași toți de sistem. S-ar putea să aibă o mai mare nevoie de voturi din aceste regiuni. Ei au anunțat în regiunile ocupate ilegal niște cifre enorm de mari de votanți. În regiunea Herson, unde sunt câteva localități ocupate, nu pot să fie milioane de votanți. Mai mult decât atât, o bună parte din locuitori s-au refugiat din cauza războiului. Asta vorbește despre faptul că se pregătește o falsificare a alegerilor, masivă”, a subliniat Andrei Curăraru.
Realegerea în funcția de președinte îl va menține pe Vladimir Putin la putere până în anul 2030, cu un potențial mandat suplimentar până în 2036, ca urmare a unui amendament la Constituite, adoptat în urmă cu patru ani. Atunci Vladimir Putin va avea 84 de ani.
Ultimelestiri.md amintește că, pe data de 11 martie, Ambasada Federației Ruse la Chișinău a anunțat că, în cadrul alegerilor prezidențiale, Rusia ar urma să deschidă șase secții de votare pe teritoriul R. Moldova.
La 12 martie, ambasadorul Rusiei la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde reprezentanții MAE au menționat că diplomatului rus i-a fost exprimat protest în legătură cu deschiderea secțiilor de votare în regiunea transnistreană a R. Moldova contrar solicitării MAE.
De menționat că, la 26 ianuarie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că Rusia va deschide aproape 300 de secții de votare în afara țării pentru alegerile prezidențiale din martie, chiar și în țările pe care autoritățile de la Kremlin le numesc „neprietenoase”, inclusiv R. Moldova.
Pe data de 8 februarie, autoritățile R. Moldova au interzis deschiderea secțiilor de vot pentru alegerile prezidențiale din Rusia oriunde în afara sediului Ambasadei Rusiei la Chișinău.
De menționat că, în perioada 15-17 martie, în Rusia vor avea alegeri prezidențiale. Acestea sunt primele alegeri prezidențiale din istoria țării care se vor desfășura pe parcursul a trei zile. Președintele trebuie să fie cetățean rus, trebuie să aibă cel puțin 35 de ani și trebuie să fi locuit în Rusia pentru o perioadă de cel puțin zece ani înaintea alegerilor. Președintele este ales pentru un mandat de șase ani, prin vot direct de toți cetățenii ruși cu drept de vot.
De la destrămarea Uniunii Sovietice, numai trei persoane au fost alese în funcția de președinte al Rusiei. Este vorba despre Boris Elțin (10 iulie 1991 – 31 decembrie 1999), Dmitri Medvedev (7 mai 2008 – 7 mai 2012) și Vladimir Putin (7 mai 2000 – 7 mai 2008; 7 mai 2012 până în prezent).
