Una dintre principalele modificări prevede că părăsirea arestului la domiciliu fără permisiune va fi calificată drept infracțiune de evadare, la fel ca fuga din penitenciare sau izolatoare de detenție, transmite Ultimelestiri.md cu referire la europalibera.org.
Astfel, persoanele aflate în arest la domiciliu care vor încălca această măsură vor putea fi declarate imediat în căutare și vor fi cercetate penal. Potrivit Codului penal, infracțiunea de evadare se pedepsește cu până la trei ani de închisoare, iar în circumstanțe agravante pedeapsa poate ajunge la șase ani.
Proiectul introduce și noțiunea de „consemn” în Codul de procedură penală. Acesta reprezintă o alertă introdusă în sistemele informaționale ale statului, care permite autorităților să identifice și să localizeze persoanele vizate.
Vor exista două tipuri de consemn: informativ și de frontieră. Consemnul informativ va permite identificarea persoanei pe teritoriul țării, inclusiv pentru înmânarea citațiilor sau a altor acte procedurale.
Consemnul de frontieră va continua să permită oprirea persoanelor vizate în punctele de trecere a frontierei.
O altă prevedere importantă stabilește că inculpații care lipsesc nejustificat de la pronunțarea sentinței vor fi anunțați automat în căutare și vor fi incluși imediat în sistemul de consemn.
Potrivit autorilor proiectului, măsura urmărește eliminarea perioadei dintre pronunțarea sentinței și executarea acesteia, interval în care persoana condamnată poate să se ascundă sau să părăsească țara.
Ministerul Justiției propune și modificarea modului de administrare a cauțiunilor. Toate sumele depuse drept garanție vor fi păstrate într-un cont unic gestionat de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, în loc să fie administrate de procuratură sau instanțe.
Totodată, garanția depusă de organizații pentru eliberarea din arest preventiv a unei persoane cercetate penal ar urma să fie majorată de aproximativ trei ori, de la nivelul actual la 1.000–3.000 de unități convenționale, echivalentul a 50.000–150.000 de lei.
Inițiativa vine după ce, la 30 decembrie 2025, președintele Maia Sandu a cerut Guvernului să identifice soluții pentru a preveni fuga persoanelor condamnate, inclusiv prin regiunea transnistreană, care nu este controlată de autoritățile constituționale.
Solicitarea a fost făcută la scurt timp după cazul fostului președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, condamnat la 12 ani de închisoare pentru delapidarea averii străine. Acesta nu s-a prezentat la pronunțarea sentinței și a fugit în regiunea transnistreană cu o zi înainte.
Anterior, înainte de pronunțarea unor sentințe definitive, au dispărut și deputații Alexandr Nesterovschi, Irina Lozovan și Marina Tauber.
