Potrivit acestuia, autoritățile de la Comrat au renunțat inclusiv la un proiect de compromis elaborat împreună cu reprezentanții Chișinăului și ai Comisiei Electorale Centrale, după o vizită în regiune a ambasadorului rus Oleg Ozerov, transmite Ultimelestiri.md cu referire la radiochisinau.md.
„Chiar acel grup de lucru privind alegerile din Găgăuzia a venit cu un anumit document agreat, însă, după câte se pare, interferențele Federației Ruse, în mod special ale ambasadorului neacreditat în Republica Moldova, Oleg Ozerov, care a avut o vizită acolo, i-au convins pe cei din Adunarea Populară a Găgăuziei să meargă împotriva Chișinăului”, a declarat Ion Tăbârță.
Analistul susține că reprezentanții autonomiei au prezentat ulterior un document alternativ care preia narațiunile promovate de Moscova și acuză autoritățile centrale că ar submina autonomia găgăuză.
„Am văzut că ei au ieșit cu un contra-document în care invocă, iarăși în ton acuzator, în conformitate cu narațiunile rusești, că Chișinăul subminează Autonomia Găgăuză, ceea ce nu este așa”, a afirmat Tăbârță.
Acesta a amintit că legislația din 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei stabilește clar că autonomia este parte componentă a Republicii Moldova, iar actele normative locale trebuie să fie conforme cu legislația națională.
„Acum avem o neconcordanță juridică între legislația națională și cea locală, iar după schimbările legislative din Republica Moldova, cei din UTA Găgăuzia trebuie să-și ajusteze legislația locală la cea națională”, a explicat analistul.
Declarațiile vin după ce Comitetul Executiv al Găgăuziei a respins documentul de compromis elaborat de Adunarea Populară în urma consultărilor cu Chișinăul și Comisia Electorală Centrală. Autoritățile regionale au invocat riscuri pentru autonomia găgăuză.
Totodată, în Adunarea Populară a fost prezentat un proiect alternativ care reproduce în mare parte actualul Cod electoral al regiunii și care, potrivit autorităților centrale, contravine prevederilor Codului Electoral al Republicii Moldova.
Una dintre principalele obiecții ale Comitetului Executiv vizează denumirea instituției electorale regionale. Autoritățile de la Comrat insistă asupra sintagmei „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei”, în timp ce legislația națională prevede denumirea de „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei”.
Într-un mesaj transmis din detenție, bașcanul Evghenia Guțul a avertizat că proiectul propus ar putea duce la „pierderea controlului regiunii asupra alegerilor”.
Mandatul actualei Adunări Populare a Găgăuziei a expirat în noiembrie 2025. În prezent, legislativul de la Comrat nu mai poate adopta legi, având doar competența de a aproba hotărâri.
