Cu toate acestea, specialiștii menționează că experiența ultimilor ani arată că problema nu mai constă doar în existența unor lacune de raportare financiară, ci în transformarea și adaptarea mecanismelor prin care influența politică este finanțată, transmite Ultimelestiri.md.
„Deficitul de transparență s-a mutat de la ceea ce se cheltuiește și se raportează către cine finanțează, coordonează și beneficiază de aceste activități, precum și către formele ascunse de influență digitală”, opinia a fost exprimată de către Nicolae Panfil, director de program al Promo-LEX, la conferința regională „Money in Politics”, găzduită de Comisia Electorală Centrală, în perioada 16-17 iunie 2026.
Ce rămâne invizibil? Limitele actuale ale transparenței finanțării politice în Republica Moldova
Analiza datelor colectate de Promo-LEX demonstrează că transparența finanțării politice s-a îmbunătățit, însă decalajul dintre ceea ce este vizibil și ceea ce rămâne ascuns nu a dispărut. Acesta s-a mutat din zona cheltuielilor tradiționale către forme mai complexe de influență politică – activități desfășurate înaintea campaniilor electorale, prin intermediul terților, al rețelelor sociale și al infrastructurilor digitale de propagare a mesajelor politice.
Totodată, monitorizarea realizată de reprezentanții asociației arată că în ultimii zece ani a permis compararea rapoartelor financiare oficiale prezentate Comisiei Electorale Centrale cu activitățile observate în teren și în mediul online. Această abordare a făcut posibilă determinarea diferențelor dintre cheltuielile declarate și cele estimate ca fiind neraportate.
Potrivit datelor, în cadrul alegerilor parlamentare din 2025, concurenții electorali au raportat cheltuieli de aproximativ 54,8 milioane de lei, în timp ce Promo-LEX a estimat existența unor cheltuieli neraportate de cel puțin două milioane de lei. În cazul referendumului constituțional din 2024, valoarea cheltuielilor estimate ca neraportate a depășit nivelul cheltuielilor declarate oficial. De asemenea, în perioada 2023–2025, Promo-LEX a estimat anual aproximativ 20 de milioane de lei cheltuieli de partid care nu au fost reflectate în rapoartele oficiale. Deși observatorii pot documenta evenimente, materiale promoționale, publicitate, transport sau activități online, în privința altor aspecte aceștia au „mâinile legate”.
„Este dificil sau chiar imposibil de verifica fluxurile de bani informali, contractele ascunse, finanțările provenite din exterior, intermediarii sau conținutul online șters”, au subliniat experții.
O altă concluzie importantă este că simpla raportate a finanțelor nu înseamnă neapărat și transparență deplină. Specialiștii au explicat că relevanța și calitatea informațiilor raportate continuă să fie problematice. Un exemplu îl constituie numărul membrilor de partid declarați oficial. În 2025, numărul acestora a scăzut de la aproape 174.000 la circa 130.000 de persoane, după înăsprirea regulilor de raportare.
Voluntariatul reprezintă o altă zonă sensibilă.
„În alegerile parlamentare din 2025, 19 concurenți electorali au declarat activități de voluntariat evaluate la peste 43 de milioane de lei. Jumătate din aceasta sumă a fost raportat doar de un singur bloc electoral. Deși voluntariatul este o parte componentă a participării politice, există riscul ca remunerarea să fie dificilă de verificat. Mai mult, cheltuielile pentru sondajele de opinie, consultanță sau producția de conținut apare extrem de rar în rapoartele financiare, deși aceste elemente sunt tot mai prezente în campaniile electorale”, au explicat reprezentanții Promo-LEX.
Raportarea post-factum a cheltuielilor pentru activitățile înainte de startul campaniei
Înainte de începerea oficială a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2025, observatorii Promo-LEX au documentat aproximativ 2.339 de activități cu caracter electoral desfășurate de cel puțin 18 potențiali concurenți. Majoritatea au constat în distribuirea materialelor informative, publicitate stradală și online sau întâlniri cu alegătorii.
În acest context, reprezentanții Promo-LEX au menționat că asociația nu pune la îndoială necesitatea partidelor de a comunica cu cetățenii și în afara campaniei electoral, însă problema apare atunci când aceasta comunicare generează efecte similare ca într-o campanie electorală, fără ca cetățenii să cunoască costurile suportate.
„Problema apare atunci când cheltuielile aferente acestor activități nu se regăsesc în rapoartele financiare de campanie. Ele pot fi raportate ulterior, în rapoartele semestriale sau anuale ale partidelor, după ce avantajul electoral a fost deja obținut. Astfel, cheltuielile pot fi vizibile, însă transparența apare prea târziu. Alegătorii, concurenții electorali, mass-media și instituțiile de supraveghere nu dispun de o imagine financiară completă exact în momentul în care aceasta este cea mai importantă”, se arată în nota Promo-LEX.
Prezentarea Promo-LEX poate fi accesată aici.
