"Nimeni nu poate prezice cu exactitate cu ce condiţii (meteo) ne vom confrunta. Dar oricare ar fi ele, va trebui să luptăm din greu", a avertizat ministrul pentru Crize Climatice şi Protecţie Civilă, Vassilis Kikilias, într-un interviu acordat AFP, transmite Ultimelestiri.md cu referire la digi24.ro.
"Vara va fi foarte dificilă", a avertizat el, în ciuda faptului că peste 30% din Grecia este acoperită de păduri, potrivit Băncii Mondiale.
Circa 175.000 de hectare de păduri şi terenuri agricole au fost mistuite de flăcări în 2023 şi peste 20 de persoane au murit. Incendiile devastatoare au făcut ravagii în iulie anul trecut, în timpul unui val de căldură de două săptămâni, cel mai lung înregistrat vreodată în ţară. Cu această ocazie, Grecia a organizat cea mai mare operaţiune de evacuare din istoria sa, 20.000 de persoane, în special turişti, fiind nevoite să îşi părăsească locuinţele sau staţiunile de vacanţă de pe insula Rodos (sud-est). Iar mercurul a urcat până la 46 de grade la Gythion, în peninsula Peloponez (sud-vest).
Cea mai caldă iarnă din istorie
Ţara mediteraneană, obişnuită cu valurile de căldură în timpul verii, a cunoscut "cea mai călduroasă iarnă înregistrată vreodată", potrivit lui Costas Lagouvardos, director de cercetare la Observatorul Naţional din Atena.
Şi, deşi vara nu a început încă, marţi s-au înregistrat temperaturi record pentru prima săptămână din iunie, potrivit site-ului meteo.gr, temperaturile ajungând la 39,3°C la nivel local.
"Constatăm că în anii în care temperaturile sunt ridicate, ceea ce înseamnă şi secetă, avem incendii uriaşe", spune Costas Lagouvardos.
În august anul trecut, un incendiu uriaş în parcul naţional Dadia, în apropiere de graniţa cu Turcia, a fost clasificat ca fiind cel mai distructiv înregistrat vreodată în UE.
"Un semnal de alarmă major"
Acesta este "un semnal de alarmă major", spune Costas Lagouvardos.
Potrivit lui Nikolaos Roumeliotis, adjunctul şefului pompierilor, localnicilor înşişi nu le venea să creadă că focul a putut lua amploare pe pante care erau acoperite de zăpadă.
Potrivit Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC sau GIEC), creşterea temperaturilor cauzată de emisiile de combustibili fosili produse de om prelungeşte sezonul incendiilor şi măreşte suprafaţa arsă.
"În toţi anii în care am studiat incendiile de pădure, nu-mi amintesc să fi văzut unul atât de devreme în an şi la o altitudine atât de mare", spune Theodore Giannaros, meteorolog specializat în incendii la Observatorul din Atena. "Acest lucru este extrem de îngrijorător, deoarece arată că ne îndreptăm spre o climă mai caldă şi mai uscată", iar "ecosistemele cheie care erau mai puţin vulnerabile la incendii ar putea deveni treptat mai vulnerabile", crede el.
Între ianuarie şi mai, incendiile de pădure au crescut cu 28% de la an la an, potrivit pompierilor. La sfârşitul lunii aprilie, fuseseră înregistrate o mie de incendii, după cum a anunţat recent premierul Kyriakos Mitsotakis.
Cum se apără Grecia
Confruntată cu această ameninţare, Grecia a luat măsuri şi a prezentat un proiect de 2,1 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii de protecţie civilă, cel mai ambiţios de până acum.
Graţie fondurilor furnizate în mare parte de UE, ţara intenţionează să se doteze, începând din 2025, cu noi bombardiere de apă, elicoptere, camioane de pompieri, camere de termoviziune şi peste o sută de drone de supraveghere.
Pentru Vassilis Kikilias, abordarea din acest an este de a trimite bombardiere cu apă imediat ce izbucneşte un incendiu, pentru a economisi timp.
Autorităţile au organizat, de asemenea, un exerciţiu naţional de urgenţă la care participă pompierii, poliţia şi serviciile de ambulanţă.
Însă problema recurentă în Grecia rămâne, potrivit experţilor, lipsa de coordonare între serviciile responsabile cu lupta împotriva incendiilor.
