Un escroc priceput găsește oportunități oriunde, inclusiv în propriul său declin. În 2006, poliția a venit la ușa casei din Beverly Hills a lui Gustav Daphne, un pseudonim al lui Cyril Astruc folosit în interviul oferit pentru revista Atavist – nu era prima oară când polițiștii i-au făcut o vizită, transmite Ultimelestiri.md cu referire la digi24.ro.
Prima dată, Astruc i-a întâmpinat pe polițiști într-un costum de baie minuscul – tocmai ce ieșise din piscină. S-a ales doar cu un avertisment pentru că nu și-a depozitat gunoiul mai ordonat. Acum, însă, nu a mai scăpat așa de ușor.
Polițiștii au intrat cu forța în casa lui Astruc. Purtau veste antiglonț. L-au luat în cătușe și l-au aruncat în dubă.
Astruc a crezut inițial că a fost răpit; era destul de paranoic, având în vedere că și-a construit un imperiu de milioane de dolari bazat pe fraudă și minciuni și că avea legături cu grupurile criminale internaționale. Când a văzut că a ajuns la închisoare, s-a liniștit.
Până la urmă, Astruc a fost extrădat în Europa pentru a răspunde acuzațiilor de spălare de bani și a fost trimis la închisoare în Franța. Acolo, a văzut la televizor o emisiune despre politicile UE privind schimbările climatice.
Astruc i-a cerut avocatului său să îi aducă mai multe informații despre planurile Franței de a reduce emisiile de carbon. Astruc avea un simț ieșit din comun pentru descoperirea celor mai profitabile activități ilegale.
„Prințul Carbonului” și miliardele de euro furate în doar câteva luni de zile
De îndată ce și-a ispășit pedeapsa, Astruc a început să plănuiască felul în care ar putea păcăli noul sistem de comercializare a emisiilor de carbon – primul de acest tip din întreaga lume.
Înșelătoria l-a ajutat pe Astruc să strângă și mai mulți bani și să devină faimos. În presă, el apărea mereu la petreceri cu diverse vedete și oligarhi.
Reporterii l-au poreclit „Prințul Carbonului”, dar nu doar carisma lui extravagantă l-a ridicat pe Astruc la nivelul de mare personalitate din lumea criminală. El a reușit să exploateze o slăbiciune a sistemului convenit la nivel internațional în lupta contra crizei climatice, în joc fiind fonduri de miliarde de euro.
Astruc este căutat în continuare de poliția franceză, dar a fugit în Israel, care a refuzat până acum să îl extrădeze.
Astruc și alți escroci care au fraudat piața certificatelor de carbon din Europa fac parte din ceea ce presa numește „frauda secolului” – miliarde de euro furate în doar câteva luni de zile.
Schema din umbră a atras atât infractori de mare rang, cât și profitori de ocazie – mulți se cunosc între ei. Ei fac parte dintr-o rețea care s-a întins până în ringurile de box din Las Vegas, birourile celei mai mari bănci din Germania, restaurantele de lux de la Paris și chiar și până în peșterile de la granița dintre Afghanistan și Pakistan, unde s-a ascuns pentru o vreme Osama bin Laden.
„El este Prințul, dar eu sunt Regele”
Printre persoanele implicate în această înșelătorie de mare amploare se numără și un bărbat căruia i se spune Creierul – numele lui real este Grégory Zaoui. El susține că întreaga escrocherie a fost ideea lui.
Jurnaliștii scriau despre Zaoui că este discret, rațional și analitic. Cu toate că au crescut la doar câțiva kilometri unul de celălalt, Astruc și Zaoui sunt cât se poate de diferiți.
Când a fost interogat de poliție, acum 15 ani, Zaoui a spus că a fost trădat. A intrat în afaceri alături de persoana greșită. Unul dintre cei mai buni prieteni ai săi l-a trădat atât de rău încât Zaoui nu a mai putut niciodată să câștige banii pe care el consideră că îi merita – în calitate de escroc al pieței certificatelor de carbon.
„El este Prințul, dar eu sunt Regele”, a spus Zaoui, referindu-se la Astruc.
Felul în care sistemul ar fi trebuit să funcționeze era simplu: UE impune o limită anuală a emisiilor totale de carbon și alocă fiecărui emițător de CO2 un număr de certificate de carbon – fiecare certificat permite deținătorului să emită 1 tonă de carbon.
Dacă, la finalul anului, o companie are certificate de carbon neutilizate, ea le poate vinde, iar companiile care au avut prea puține astfel de certificate le pot cumpăra.
Planul era ca Europa să emită tot mai puține certificate de carbon în fiecare an, astfel că avea să devină tot mai scump să poluezi excesiv.
Frauda cu TVA: de la telefoane mobile la certificate de carbon
Ceea ce i-a atras pe escroci la piața certificatelor de carbon a fost posibilitatea de a face fraudă cu TVA. Marfa vândută între statele membre este scutită de TVA, iar, întrucât guvernele vor să taxeze doar valoarea adăugată în fiecare etapă a procesului economic, ele creditează sau rambursează cumpărătorii anumitor produse pentru TVA-ul plătit furnizorului.
În trecut, escrocii au câștigat miliarde de euro din bugetul statului profitând de schemele de rambursare a TVA-ului. Acum, piața certificatelor de carbon le-a oferit ocazia perfectă.
Pentru a păcăli sistemul, cineva putea cumpăra certificate de carbon fără TVA din afara Franței, le vindea apoi pe Powernext, o platformă de tranzacționare, cu TVA-ul aplicat și cerea rambursare.
Spre deosebire de frauda cu TVA din vânzarea telefoanelor, aici nu era nevoie nici măcar de camioane goale. Nici măcar nu era nevoie să te prefaci că ai o afacere legitimă, întrucât este vorba de un produs care poate fi vândut doar atunci când el lipsește – o tonă de dioxid de carbon neemisă.
„Era mai simplu decât să trimiți un email”
Infractorii aveau nevoie doar de o conexiune bună la internet pentru a le permite să facă tranzacție după tranzacție în schema lor de tip „carusel”. După cum a spus unul dintre escroci: „Era mai simplu decât să trimiți un email.”
Valoarea pieței globale a certificatelor de carbon s-a dublat și a continuat să crească între 2007 și 2009, ajungând la 144 de miliarde de dolari. Pe măsură ce zvonurile despre profiturile ce pot fi obținute din fraudarea acestei piețe s-au răspândit printre rețelele de infractori, tot mai mulți escroci din Europa și din afara ei au luat cu asalt platformele de tranzacționare cu certificate de carbon.
Zaoui a făcut milioane de euro din afacerea sa ilegală. „Am făcut un profit colosal ca broker, iar, ceea ce făceam pe ascuns, nimeni nu știa”, a spus Zaoui. „Cea mai bună cale să treci neobservat este să te bagi în seamă. Cum a spus și Goebbels: 'Cu cât minciuna este mai mare, cu atât oamenii cred mai mult în ea.'”
Prima entitate din Europa care a sunat alarma în privința fraudei cu certificatele de carbon pare să fi fost CDC, cea mai mare bancă de stat din Franța. Rambursa milioane de euro pentru plata TVA-ului în conturi bancare din țări care nu erau semnatare ale protocolului de la Kyoto, iar angajații săi au devenit suspicioși.
Când autoritățile au calculat câți bani au furat escrocii care au profitat de schema rambursării TVA-ului, au ajuns la suma de 1,6 miliarde de euro.
După ce Franța a descoperit frauda, alte țări europene au început și ele să se sesizeze. Europol a raportat că valoarea totală furată de escroci în Europa se ridica la 5 miliarde de euro.
Zaoui a fost condamnat la șase ani de închisoare și amendat cu 300.000 de euro. A ieșit de la închisoare după trei ani. Astruc a primit nouă ani de închisoare.
