Pe de altă parte, fenomenul mobilității internaționale poate duce la apariția unui deficit pe piața forței de muncă în situația în care condițiile de muncă oferite sunt neatractive și există mari diferențe salariale față de cele din țările de destinație. Tendințele atestate în piața muncii din Republica Moldova și conceptul de reformare a acesteia au fost discutate de invitații dezbaterii publice „România- Republica Moldova, eforturi conjugate în reformarea pieței muncii”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
Secretarul de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Felicia Bechtoldt, a relatat că situația pieței muncii în Republica Moldova este una complexă. Pe de o parte, mulți angajatori spun că au deficit de forță de muncă, pe de altă parte, rata de angajare este mică, în jur de 46%, iar rata de ocupare – în jur de 55%.
Populația inactivă din Republica Moldova, în 2023, a atins un record de persoane – 999 de mii de persoane, număr mai mic cu 130 de mii de persoane față de 2022. Numărul persoanelor active pe piața muncii este mai mic decât numărul persoanelor inactive, dar și aici, în 2023, numărul persoanelor active a crescut cu 4,4%. A crescut și numărul persoanelor ocupate în muncă, cu 25 de mii, majoritatea fiind femei. Rata șomajului este de 4,6%.
Astfel, 99 de mii de persoane sunt inactive pe piața muncii, deoarece caută locuri de muncă peste hotare. 88 mii de persoane deja sunt peste hotare, lucrează sau caută un loc de muncă. 137 de mii de persoane sunt inactive pe piața muncii pentru că îngrijesc de membrii familiei, dintre care 97% sunt femei. Numărul persoanelor care au decis să plece peste hotare în 2023 a scăzut cu 26 de mii de persoane față de 2022.
Motivul principal pentru care persoanele plecă peste hotare sunt salariile mici în Republica Moldova și condițiile de muncă precare. O soluție ar fi ca angajatorii să ridice salariile cel puțin până la salariul minim pe economie care e de 5000 de lei pe lună, dar susține secretarul de stat, acesta nu e suficient, respectiv e nevoie de creșteri mai mari.
Camelia Mihalcea, coordonator național, Rețeaua Europeană a Serviciilor Publice de Ocupare a Forței de Muncă EURES -România, a declarat că odată cu aderarea României la UE, mobilitatea lucrătorilor în scop de muncă în UE a crescut. România fiind văzută ca o țară exportatoare de forță de muncă a întâmpinat niște probleme care acum se văd cel mai bine. Acum este momentul când România, ca și alte țări din afara UE, se confruntă cu un deficit de forță calificată de muncă, dar și de lucrători sezonieri. Toate țările se confruntă cu aceleași genuri de deficite. E dificil ca Moldova și România să fie într-o concurență corectă, atât timp cât salariile sunt de un anumit nivel în România și de alt nivel în alte state.
Camelia Migalcea mai spune că există un deficit de forță de muncă universal recunoscut. Acesta este provocat de îmbătrânirea populației, de schimbările demografice, dar și de schimbările economice care cer alte calificări. Mobilitatea în scop de muncă este un drept recunoscut, este unul din drepturile fundamentale prevăzute în Tratatul European. Ea consideră că nu se pot lua măsuri speciale de stopare a fenomenului de migrare, dar se port introduce măsuri care ar putea fi luate în calcul de către cei care planifică să plece peste hotare pentru a munci. Ea a remarcat că mobilitatea are efecte și pentru țara exportatoare, deoarece persoanele se întorc înapoi în țară. Anul trecut, în România s-au întors mai mulți pe piața muncii decât au plecat.
Directoarea Agenției Național pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Raisa Dogaru, a relatat că ANOFM are sarcina să cunoască bine piața muncii, să identifice angajatorii și să cunoască care sunt condițiile de ocupare a tuturor locurilor de muncă și aceste locuri de muncă să fie puse la dispoziția celor care le caută. Sunt organizate diverse evenimente pentru a informa pe toți cei care sunt în căutarea unui loc de muncă.
Raisa Dogaru relatează că sunt persoane care solicită un loc de muncă, dar angajarea are loc doar atunci când acestea corespund calificărilor solicitate de angajator. Se caută persoanele din baza de date a ANOFM și sunt informate că a apărut un loc de muncă și că poate aplica pentru a se angaja.
Șefa ANOFM a spus că este greu să corespunzi cerințelor angajatorilor din cauza migrației și a cotei mari a forței de muncă necalificate. Peste 60% din personale din baza de date a ANOFM nu au o profesie. Deficitul de forță de muncă e pronunțat în multe sectoare.
Sarcina ANOFM este să colaboreze și cu persoanele venite de peste hotare, să le informeze despre toate măsurile și să primească asistență din partea Agenției. De regulă, susține șefa ANOFM, persoanele doresc un salariu mai mare decât ceea ce oferă angajatorii. Pe de altă parte, și angajatorii trebuie să înțeleagă că fără angajați în întreprindere aceasta nu va funcționa.
„Doar cu un capital uman suficient poți dezvolta întreprinderea și economia”, a conchis Raisa Dogaru.
