Documentul constă într-un cerc metalic cu un diametru de aproximativ 43 de centimetri, care probabil a fost folosit ca mâner de ușă, inscripționat cu aproape 250 de rune. Cel mai vechi text juridic viking descrie amenzi pentru un anumit delict, care trebuiau plătite în boi și argint… sau cel puțin așa se credea anterior, transmite Ultimelestiri.md cu referire la descoperă.ro.
Într-un nou studiu, un istoric de la Universitatea din Stockholm a analizat mai atent înțelesul inscripției și a descoperit noi perspective asupra documentului juridic.
Cel mai vechi text juridic viking a fost reinterpretat
„Inscripția de pe Forsaringen, ‘uksa… auk aura tua’, a fost anterior interpretată ca însemnând că amenzile trebuiau plătite atât cu un bou, cât și cu două unități de argint. Acest lucru ar implica faptul că partea vinovată trebuia să plătească cu două tipuri diferite de bunuri, ceea ce ar fi fost atât nepractic, cât și consumator de timp”, a declarat Rodney Edvinsson, autorul studiului și profesor de istorie economică la Universitatea din Stockholm.
Conform analizei sale, „auk” ar trebui interpretat drept „sau” în loc de „și”, ceea ce înseamnă că amenzile puteau fi plătite fie cu un bou, fie cu două unități de argint.
„Această interpretare indică un sistem mult mai flexibil, în care atât boii, cât și argintul puteau fi folosiți ca unități de plată. Dacă o persoană avea acces mai ușor la boi decât la argint, putea să-și plătească amenda cu un bou. În schimb, dacă cineva avea argint, dar nu boi, putea plăti cu două unități de argint”, a explicat Edvinsson.
O economie în tranziție
Menționarea ambelor „tipuri de plată” reflectă probabil economia în schimbare a Scandinaviei din acea perioadă. La sfârșitul secolului al X-lea și începutul secolului al XI-lea, regiunea a văzut un influx de argint care a stimulat economia. Noua bogăție a dus la baterea primelor monede interne în Suedia în jurul anului 995 e.n. Cu toate acestea, abia câteva decenii mai târziu, în anii 1030 e.n., baterea monedelor a încetat, iar economia s-a întors la utilizarea bunurilor nemetalice, precum animalele, ca unități de schimb.
Probabil că Inelul Forsa surprinde această scurtă perioadă de tranziție în care vikingii foloseau atât metale rare, cât și animale pentru a evalua valoarea bunurilor, scrie IFL Science.
Fiind o cultură nealfabetizată, vikingii nu sunt cunoscuți pentru păstrarea înregistrărilor și sunt adesea reprezentați drept războinici sălbatici. Totuși, este evident că au creat societăți complex organizate și au documentat realitățile cotidiene într-un stil cu adevărat unic.
Au făcut acest lucru folosind pietre runice, un sistem de simboluri adesea gravate în rocă pentru a comemora morții, a înregistra evenimente importante sau pentru a celebra realizările. Printre cele mai uimitoare sunt pietrele de la Jelling din Danemarca, un cuplu de pietre funerare regale din secolul al X-lea. Cea mai veche a fost creată în numele regelui Gorm cel Bătrân pentru a o onora pe soția sa Thyra, în timp ce a doua piatră a fost ridicată de fiul său, Harald Bluetooth (numele care a inspirat tehnologia wireless).
Noul studiu a fost publicat în revista Scandinavian Economic History Review.
